Cu pași repezi se apropie alegerile. Poate pașii sunt un pic prea repezi pentru cei care nu și-au ascuțit armele de la ultimele alegeri încoace. În județul Hunedoara lucrurile par să fie simple, la o primă privire, doar că între cele două partide, deocamdată, aflate în vârful politicii județene, lupta nu a început decât pe ici, pe colo, sau nu va începe niciodată. Jocul greșeala așteaptă, spune un proverb și cu siguranță va învinge nu neapărat cel mai tare, ci acela care știe să speculeze greșelile celuilalt.

Greșeala liberalilor a fost că au stat în expectativă prea mult. Dacă Laurențiu Nistor își anunța o nouă candidatură acum doi ani, iată că liberalii s-au tot codit în a nominaliza candidatul iar alegerile bat la ușă. Refuzând să învețe că o astfel de nominalizare se face imediat după încheierea alegerilor trecute, liberalii nu au, nici la această oră, un candidat bătut în cuie căreia să-i mai poată crea notorietate. Atât Călin Marian cât și Vetuța Stănescu sunt fără îndoială oameni cu potențial politic solid, dar cu notorietate modestă. Și cum notorietatea nu se câștigă la sâmbrele oilor, la parade, la comemorări sau prin luări de cuvânt, ci prin acțiuni concrete, dure uneori și eficiente, pentru a fi remarcat în ochii alegătorilor, liberalii dau acum din colț în colț.

În schimb, de partea cealaltă a baricadei, Laurențiu Nistor, având alături o echipă care îl susține, stă mult mai bine la acest capitol. Unii vor zâmbi malițios, dar invectivele cu „tractoristu” și cu icoana de la Bejan i-au adus acestuia notorietate greu de egalat. Lumea a aflat, alegătorii s-au împărțit, replicile au curs, dar câștigător al acestor campanii a fost Laurențiu Nistor. Până în acest moment este greu de crezut că cineva îi va pune probleme în a fi reales în fruntea județului. Nu doar diferența de notorietate face ca balanța să se încline către actualul președinte.

PNL Hunedoara are de decontat mai multe polițe scadente în fața alegătorilor.

Exodul unor nume sonore ale politicii liberale locale din interior înspre alte formațiuni politice, sau lăsarea la vatră a unor persoane cu notorietate evidentă, a creat o adevărată hemoragie, greu de lecuit doar prin lozinci la unitate.

Îndoielnica și ezitanta prestație a efemerului locatar de la Cotroceni, care și-a metamorfozat celebra Românie educată în România eșuată a îndepărtat, încet dar sigur, un mare număr de susținători ai PNL.

La fel a fost și neinspirata înlăturare, brutală și nedreaptă, de la catedră, a doi dascăli eminenți ai orașului Paliei care a stârnit un val de nemulțumire, nemaiîntâlnit și neașteptat, chiar în rândul votanților săgeții albastre, nemulțumire care se va regăsi la numărarea voturilor.

Nu în ultimul rând, dar nici în primul, readucerea la matcă a lui Mircia Muntean a turnat benzină peste un foc ce mocnea de mult în PNL Hunedoara, căscând și mai mult prăpastia dintre taberele care sunt evidente și nu de acum.

Una peste alta, adaptând deja prea-cunoscutul slogan „au furat dar au și făcut”, în cazul de față, al PNL Hunedoara, se poate transforma în „nici nu au furat, dar nici nu au făcut nimic pentru a-și crește  notorietatea”.

Dincolo, în tabăra fraților vitregi de coaliție, treaba stă cu totul altfel. Din birourile PSD-ului nu răzbate, în public, zăngănit de arme. Chiar dacă uneori sare sânge pe pereți, la sfârșit se curăță temeinic, se dă cu lavabil și toți ies pe poartă zâmbind a concordie. Proiectele lor, mai puțin reușite, nu puține la număr, sunt mascate de proiecte îndrăznețe, de anvergură, unele moștenite de la înaintașii liberali, care au fost duse la bun sfârșit, înclinând balanța spre plus.  

Lupta se anunță interesantă și va fi plină de surprize. PNL poate depune armele, mai mult sau mai puțin formal, urmând indicațiile de la București, asta în schimbul unui statut de vasal necombatant al PSD-ului. O altă variantă ar fi lupta la baionetă, fiecare pe picioarele lui, cu mijloacele lui, cu riscul unei implozii în PNL, care ar fi nevoit, în următorii patru ani, să o ia de la zero.

A treia și ultima variantă ar fi o magie a conducerii liberale care să scoată din joben un candidat surpriză, pentru că (nu-i așa?) dintre Vetuța Stănescu și Călin Marian, singurul care ar putea pune probleme lui Laurențiu Nistor este Mircea Moloț.

Guvernul a alocat orașului Aninoasa 40 de milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru construirea de urgenţă a unui ansamblu de 100 apartamente destinate persoanelor grav afectate de cutremur. Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost inițiat de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.

În zilele de 13-14 februarie ale acestui an, două seisme cu magnitudinea de ML 5,2, respectiv ML 5,7, au afectat 20 de imobile construite în anul 1895 din orașul Aninoasa. Este vorba despre construcții din cărămidă în care își au domiciliul 377 de persoane dintre care 80 de copii. În urma evaluărilor din teren, 11 imobile au fost evacuate. Analiza făcută de conducerea Consiliului Județean Hunedoara și a Instituției Prefectului, împreună cu factorii de răspundere din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și Primăriei Aninoasa, a condus la concluzia că singura soluție pentru rezolvarea problemelor persoanelor grav afectate de eisme este obținerea de fonduri de la Guvernul României pentru construcția în regim de urgență a unui ansamblu de 100 de apartamente pentru asigurarea spațiilor locative.

Frăţie PSD-PNL la declaraţii

Mulțumesc Guvernului României, premierului Nicolae Ionel Ciucă, pentru că a înțeles drama prin care trec aceste familii și pentru receptivitatea demonstrată prin alocarea în regim de urgență a fondurilor necesare construirii noilor locuințe. Mulțumesc, de asemenea, domnilor miniștri Attila Cseke și Adrian Câciu pentru susținerea acestei Hotărâri de Guvern și sper ca demersul nostru comun să aibă o finalitate fericită pentru familiile ale căror locuințe au fost afectate de cele două seisme. Au fost voci, e adevărat, izolate, care au comentat, ca de obicei, că nu se iau măsuri pentru acești oameni, că autoritățile nu se implică și așa mai departe. Iată că adevărul vede lumina zilei prin această alocare de fonduri! La baza hotărârii de astăzi se află documentație la care s-a lucrat intens, cu multă atenție, pentru ca inițiativa noastră să aibă succes.  Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat! Mulțumirea noastră va fi deplină când vom vedea familiile afectate de cutremure în noile locuințe”, a declarat președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.

Obținerea acestei sume de bani din partea Guvernului României este rezultatul unor eforturi comune și reprezintă o realizare pentru comunitatea afectată din orașul Aninoasa. În prima fază, au fost amplasate containerele modulare, ca și o soluție temporară pentru persoanele care au fost nevoite să îți părăsească locuințele afectate de cutremure, însă, în tot acest timp, am realizat toate demersurile necesare pentru depunerea documentației în vederea obținerii acestor fonduri de la Guvern. Au fost analizate atât varianta de consolidare a imobilelor, cât și cea actuală, a construirii, aceasta din urmă fiind varianta optimă indicată prin expertiză.” – a declarat prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.

„Ca niște melci zăpăciți de căldură, autogunoierele Brai – Cata lasă bale pe asfaltul încins.” A trecut un an de când am publicat aceste rânduri și gunoierul Devei continuă să își bată joc de oraş şi de oameni. Recent, Primăria Municipiului Deva a somat operatorul de salubritate BRAI-CATA să elimine urgent scurgerile din mașinile de gunoi iar Poliția Locală Deva a aplicat operatorului amenzi în valoare totală de 10.000 lei. Cu toate acestea, gunoierul împute străzile orașului cu aceleași mașini ciuruite.

În 2018, Consiliul Județean Hunedoara, prin ADI Deșeuri, a dat serviciul de colectare şi transport a deşeurilor în trei din cele patru zone ale judeţului pe mâna firmei Brai Cata. La sfârşitul lunii iulie 2022, contractul cu gunoierul a fost reziliat… după 4 (PATRU) ani, deşi operatorul de salubritate n-a respectat nici măcar o singură zi obligaţiile asumate prin contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Zonele de Colectare 1 Brad, 2 Haţeg şi 3 Centru.

Adresa Primăriei Deva către gunoier

„Având în vedere numărul foarte mare de sesizări pe care Primăria Municipiului Deva  le primește zilnic privind petele de mizerie și scurgerile de deșeuri menajere care provin din mașinile de gunoi, vă solicităm ca în termen de 24 de ore de la primirea prezentei să luați cât mai urgent măsurile care se impun pentru eliminarea acestui disconfort precum și a mirosurilor insuportabile care rămân în urma acestora prin spălarea și dezinfectarea căilor de acces. Străzile pe care s-au identificat scurgeri de levigat sunt Lucian Blaga, Andrei Șaguna, Avram Iancu, Iuliu Maniu, Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu, Horea, Progresului, Mihail Kogălniceanu. În cazul în care nu dați curs solicitării noastre, Primăria Municipiului Deva va spăla și dezinfecta străzile mai sus menționate, urmând să vă încasăm contravaloarea acestor servicii. Semnează:  Primar Nicolae-Florin Oancea  (2 august 2022) 

Ştire de la Poliţia Locală

„Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că poliţiştii locali din cadrul Compartimentului Protecţia Mediului, în urma sesizărilor venite din partea cetățenilor Municipiului Deva, deplasându-se la fața locului, au constatat în repetate rânduri, că din autoutilitara aparținând operatorului de salubritate S.C. Brai-Cata S.R.L. se scurge un lichid urât mirositor în urma ridicării şi transportării gunoiului menajer, poluând mediul, provocând disconfort şi constituind focare de infecţie. În data de 2 august 2022, reprezentanţii Direcţiei Poliţia Locală Deva au aplicat un număr de 5 sancțiuni contravenţionale, în valoare totală de 10.000 lei.

În perioada următoare, poliţiştii locali din cadrul Direcţiei Poliţia Locală Deva vor monitoriza activitatea operatorului de salubritate S.C. Brai-Cata S.R.L. în conformitate cu graficele de activitate ale acestuia, iar în cazul în care vor mai constata săvârşirea unor astfel de fapte, vor aplica sancţiuni contravenţionale conform prevederilor legale”. Semnează: Director executiv Lazăr Gheorghe.

Primăria râneşte după gunoier

Începând cu data de 8 august 2022, primăria Deva a început să spele după gunoierul insalubru. „Primăria Municipiului Deva a finalizat acțiunea de spălare și dezinfectare a străzilor din Deva pentru care au fost primite sesizări de la cetățeni că sunt pline de pete de mizerie și scurgeri de deșeuri menajere (levigat) care provin din mașinile ce ridică gunoiul ale operatorului de salubritate BRAI-CATA. Acțiunea a fost realizată de SC Salubritate SA Deva la solicitarea Primăriei Municipiului Deva. Vom continua acțiunea de spălare și dezinfectare a străzilor din municipiul nostru unde vor fi semnalate astfel de probleme. Devenii merită un oraș curat!”,  transmite Nicolae-Florin Oancea – primarul Devei.

Cine plăteşte mizeriile gunoierului?

La data de 10 august 2022, prefectul județului Călin Petru Marian a convocat o întâlnire de lucru cu factorii implicați în gestionarea serviciilor de salubritate. Discuțiile au avut loc în contextul în care, peste câteva luni, Brai – Cata trebuie să dispară din zonele în care operează.

La întâlnire au participat Dan Stoian, director A.D.I. – Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor, Georgeta Barabaș, director al Agenției de Protecția Mediului Hunedoara și Dorel Bretean, comisar șef al Comisariatului Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu, iar din partea Instituției prefectului a fost prezent și subprefectul Lorincz Szell.

„Potrivit situației prezentate de către directorul A.D.I, Dan Stoian, sunt pregătite în detaliu toate etapele legale pentru contractarea prin licitație publică a unor alți prestatori de servicii de salubritate pentru cele trei zone unde activitatea actualului prestator va înceta în urma rezilierii contractelor. De asemenea, directorul A.P.M. Hunedoara, Georgeta Barabaș, a informat participanții la ședința de lucru despre cerințele de mediu prevăzute în legislația în vigoare, pentru astfel de servicii publice. Prefectul Călin Petru Marian, în același timp și președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat ca toți pașii efectuați pentru preluarea de către alți operatori a acestor contracte să fie parcurși la timp, în așa fel încât populația să beneficieze de aceste servicii și să nu existe nicio întrerupere în colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Hunedoara.

Rezilierea contractului cu Brai – Cata nu rezolvă problemele create de gunoier în judeţul Hunedoara. Afacerea, păguboasă pentru judeţul Hunedoara, rămâne în continuare de competenţa DNA. Mai multe informaţii despre acest subiect puteţi citi AICI.

 

La Neamţ s-a prăbuşit un pod, iar la Hunedoara un drumar a fost trimis în judecată pentru dare de mită. Ştirile au apărut aproape concomitent şi ai zice că nu există nicio legătură între ele. Ceva-ceva totuşi le leagă: modul în care operează cei ajunşi la butoane în România.

Podul peste Siret din judeţul Neamţ a fost re-făcut pe bani publici de Consiliul Judeţean Neamţ printr-o o firmă de casă a „baronului” local Ionel Arsene (PSD). Presa vorbeşte acum despre legăturile de cumetrie dintre patronatul firmei şi preşedintele Consiliului Judeţean. Podul, inaugurat cu fast în noiembrie 2021, s-a rupt joi – 8 iunie 2022, ziua în care DNA Alba Iulia comunica faptul că un drumar din Hunedoara a fost trimis în judecată pentru că a dat o şpagă de 100.000 euro vicepreşedintelui CJ Hunedoara, Tiberiu Balint (PNL). Anterior, în martie, fusese trimis în judecată Balint pentru luare de mită. (Cum dumnezeu au reuşit iluminati de la Anticorupţie să rupă şpaga în două dosare penale: unul pentru că a luat, altul pentru că a dat? )

Afaceristul hunedorean Milică Pup a plătit mai bine de o jumătate de milion de lei doar pentru a rămâne mufat la banii publici. Cât câştiga Milică din contractele cu administraţia judeţeană ca să-şi permită o astfel de şpagă? La scorurile astea pare un miracol că judeţul Hunedoara mai are drumuri.

Totuşi nu despre asta aş vrea să discutăm acum. Cazul de la Hunedoara a intrat „în vizorul” procurorilor în 2013-2014. Ce putem deduce de aici? Că peste 8-9 ani s-ar putea să primim un comunicat de presă de la DNA din care să aflăm cu un constructor din judeţul Neamţ a fost trimis în judecată pentru lucrările la podul rupt pe Siret în 2022. Până atunci, fiecare îşi vede de viaţă şi de înmulţitul banilor. De obicei partea cu prejudiciul se întâlneşte în mod fericit cu prescripţia. Un jurist din Primăria Deva mi-a mărturisit că în ultimii 20 de ani nu a fost recuperat niciun prejudiciu dovedit în instanţă. (Nu vorbim de câţi au furat, ci doar de cei prinşi!) Banii sifonaţi nu se dau niciodată înapoi.

Nu-i de mirare că politicienii scăpătaţi din motive de corupţie revin mereu şi mereu în fruntea bucatelor. Unii ajung prin votul celor mulţi, care judecă după sloganul „a furat, dar a şi făcut”. Alţii sunt traşi în sus prin gaşca de partid care, de obicei, nu-i lasă în urmă.

Dar toate astea nu se pot întâmpla fără ajutor din partea celor care înfăptuiesc actul de justiţie.

Copiii sunt invitați la spectacol de teatru în acest sfârșit de săptămână. Și în 1 Iunie. Spectacolul este același, diferă locația și data. Prețul biletului este și el diferit, în funcție de dată și patronat.

În urmă cu o săptămână, Primăria Deva anunța spectacolul „Adevărata poveste a lui Hansel și Gretel”, regia Marian Stan, pentru data de 1 iunie. Vineri, 20 mai 2022, Consiliul Județean Hunedoara anunță același spectacol, pentru data de 22 mai.

Primăria organizează la Casa de Cultură, Consiliul Județean, la Teatru de Artă, fiecare instituție de cultură fiind subordonată organizatorului.

Prețul face diferenţa

Dacă aveți copii nerăbdători să urmărească acest spectacol, puteți opta pentru varianta de la Teatrul de Artă Deva, din data de 22 mai. Biletul costă 10 lei de persoană. Dacă doriți să le faceți o surpriză de Ziua Copilului, intrarea la același spectacol este gratuită, dar la Centrul Cultural „Drăgan Muntean”. Este adevărat că și aici va trebui să vă grăbiți puțin deoarece accesul în sală se va face în limita locurilor (aproximativ 600).

 

Fostul vicepreşedinte (PNL) al Consiliului Judeţean Hunedoara şi-a recunoscut fapta şi a depus într-un cont al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate suma de 510.000 lei sub formă de sechestru asigurator până la finalizarea procesului penal.

 

Informaţiile au fost difuzate public printr-un comunicat de presă transmis de către Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 14 martie 2022.

Ce spun procurorii DNA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba Iulia au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției inculpaților:

– BALINT TIBERIU-IOAN, la data faptei vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită,

– SC CITY PARK SOLUTION SRL, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul Balint Tiberiu Ioan, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins, în cursul lunii octombrie 2013 de la un om de afaceri suma de 100.000 euro pentru a aproba prelungirea unui contract de execuție lucrări încheiat cu Consiliul Județean Hunedoara, în condițiile în care inculpatul nu avea vreo dispoziție de delegare emisă în acest sens.

Ulterior, în perioada noiembrie 2013 – mai 2014, după semnarea actului adițional, inculpatul Balint Tiberiu Ioan ar fi primit prin intermediul SC City Park Solution SRL (pe care o administra în fapt), în mai multe tranșe, suma totală de 510.000 lei ce reprezenta costul unor presupuse servicii de consultanță de care ar fi beneficiat omul de afaceri.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 510.000 lei, virată de inculpatul Balint Tiberiu-Ioan în contul bancar al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În prezența apărătorilor aleși, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:

– 2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni și interzicerea unor drepturi,

– amendă în sumă de 7.500 lei și interzicerea de a participa la proceduri de achiziții publice pe o durată de un an.

Dosarele de urmărire penală privindu-i pe inculpați împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Hunedoara.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetelor penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

Când în expunerile de motive sau în declaraţii sforăitoare, politicieni de diferite grade de cultură şi culoare politică folosesc expresia „bunele practici de administrare la Sarmizegetusa” de fapt ei folosesc titlul unui material pe care (personal) l-am conceput, l-am editat şi compactat în folosul celor care doreau trecerea tuturor cetăţilor dacice în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. Mai mult ca sigur, distinşii politicieni au citit în diagonală acel material, dar li s-a părut că sună bine aia cu „bunele practici”. Nici măcar pozele nu le-au privit cu atenţie. Altfel este greu de explicat cum de nu au reuşit, până acum, să instaureze ordinea în cetăţile dacilor.

Vladimir BRILINSKY

Dilemele mediocrităţii

Odată promulgată Legea 23 din 2020, cunoscută şi sub numele de „Legea Sălan”, normal era ca ea să producă imediat efecte. Se ştia, de mult, că va veni momentul preluării, dar nimeni nu a gândit anticipat problemele care se vor ivi, inerent, şi – mai ales! – nu s-a gândit la rezolvarea lor. Cu o conducere submediocră, total lipsită de iniţiativă, de curaj şi de idei, Serviciul de Administrare a Monumentelor Istorice (SPAMI) nu a pregătit deloc terenul pentru momentul preluării.

Momentul, odată sosit, a fost slăvit şi udat cu şampanie electorală din belşug. Toată lumea a felicitat pe toată lumea. Programele electorale au duduit de uluitoarea performanţă…. Dar când aburii şampaniei se risipesc, începe panica: „N-am aia, n-am ailaltă, n-am vreme, n-am soluţii, dar am… salariu de boier”, se aude de sub pălăria care, dintr-o dată, se dovedeşte a fi prea mare pentru conducerea administraţiei. „Cetăţile sunt ale noastre, dar pământul de sub ele – nu este. Dacă nu este, cum îl administrăm? Dacă nu îl administrăm, cum angajăm oameni? Şi oamenii, care trebuie recompensaţi pentru merite de partid aşteaptă cele promise… Şi noi ce ne facem?”

Şefii Consiliului nu au timp să se ocupe, în detaliu, de problemele cetăţilor. De aceea au instituţii subordonate. De aceea au înfiinţat o nouă direcţie care să se ocupe de administrarea cetăţilor. Soluţiile şi punerea lor în practică trebuiau să fie, cum era şi normal, în sarcina persoanei care a condus, până acum, acest serviciu. Şi cum soluţiile nu vin ca Afrodita din spuma mării, şi pentru că neputincioasa tânguire a conducerii SPAMI este tot mai mare, dregătorii Consiliului Judeţean îi deleagă pe aleşii parlamentului să tragă de mânecă guvernul, cerând, imperativ Executivului să elaboreze cât mai repede, pârghiile exproprierii terenurilor de sub monumente şi să atribuie posturi noii administraţii.

Două întrebări, două răspunsuri contradictorii

Deputaţii Natalia Intotero şi Viorel Sălan au luat guvernul la foc încrucişat, adresând întrebări ministerelor de Interne, de Cultură şi al Dezvoltării. Ambii, cu reale merite în momentele de început ale administrării Sarmizegetusei, trebuiau doar să rememoreze anii 2012- 2014, ceea ce ar fi fost suficient pentru a găsi soluţiile la criza de acum.

Natalia Intotero a fost cea care, în 2012, a dat lovitura de graţie celor care se împotriveau preluării Sarmizegetusei, aducând la nivelul Primului Ministru, Victor Ponta, argumentele reale şi necesare la semnarea Ordonanţei de Guvern decisivă pentru soarta capitalei Regatului Dac. Acum, domnia-sa cere Ministerului Culturii suplimentarea numărului de angajaţi cu peste 30 de persoane la cetăţi ( Anexa 1).

 

Dincolo de faptul că listele cu numele celor 30 de persoane, cu rubedeniile de rigoare cu tot, care vor fi angajate la cetăţi sunt gata aprobate la nivel de partid, răspunsul primit de la secretarul de stat Istvan Demeter este unul halucinant. Mai caraghios ca în Caragiale, acesta zice la început „da”, apoi – „ba”, şi la sfârşit se suceşte iarăşi şi spune, din nou, „da”.

„Gargara” secretarului (în ton cu stilul de comunicare al actualului guvern) este catalogată, în cel mai politicos mod, de către Natalia Intotero drept „sofism”. Şi, astfel, mingea sare dintr-un teren în altul până când nimeni nu mai înţelege nimic.

În tot acest bâlci, pe care îl cunoaştem bine de dinaintea preluării Sarmizegetusei în administrarea CJH, doamna deputat omite un lucru.

La fel cum îl omite şi deputatul Viorel Sălan, cel care – la începuturile administrării monumentului, din poziţia de comandant al Jandarmeriei Judeţului Hunedoara şi fără să fie obligat de lege, a sprijinit necondiţionat instaurarea normalităţii la Sarmizegetusa, alocând pentru serviciile de menţinere a ordinii un număr suficient de mare de cadre militare care şi-au făcut datoria cu brio și au colaborat impecabil cu administraţia.

În interpelarea adresată recent Ministrului Dezvoltării, Viorel Sălan prezintă impedimentele cu care se confruntă Consiliul Judeţean Hunedoara în procesul de expropriere a terenurilor pe care se află cetăţile dacice, omiţând faptul că există şi alte soluţii de administrare a cetăţilor, chiar dacă terenurile nu aparţin Consiliului Judeţean.

Legea 23 din 2020, deşi pornită cu intenţii bune, contravine flagrant cu drepturile şi protecţia colectivităţii locale, stabilite prin Carta Europeană a Autonomiei Locale, pe care România a semnat-o în 1995 şi a ratificat-o prin Legea nr. 199/1997. Răspunsul dat de Ministerul Dezvoltării (Anexa 2) tocmai asta precizează: că responsabilitatea faţă de comunitatea locală este prioritară şi că trebuie găsite soluţii eficiente de implicare în procesul de administrare şi punere în valoare a cetăţilor, ca o alternativă la actul exproprierii. În acelaşi context, Viorel Sălan nu se arată dispus să sugereze soluţii alternative. La fel ca Natalia Intotero, Sălan refuză să-şi reamintească perioada de început în care a aplicat soluţii eficiente fără angajări de personal la Sarmizegetusa Regia.

Omisiune-omisiune, dar să ştim şi noi…

Cele mai mari şi mai evidente transformări ale Sarmizegetusei Regia, care se întinde pe o suprafaţă de 18,3 hectare, au fost realizate în primii doi ani de administrare a monumentului prin Consiliul Judeţean Hunedoara. Atunci, administraţia avea angajat un singur om. În aproape 700 de zile, imaginea Sarmizegetusei s-a transformat, monumentul a început să respire aer proaspăt şi a îmbrăcat haine de normalitate. Doar cu un om angajat care a găsit rezolvări la aproape toate problemele ivite. Atunci, a fost o perioadă de pionierat din care nimeni nu a reţinut nimic.

Atunci a fost momentul în care s-au demonstrat, de fapt, bunele practici”, invocate atât de des, dar care nu se mai pot aplica din motive greu de explicat.

Atunci s-au găsit soluţii. Acum, cu 14 angajaţi, nu se găsesc.

Atunci, banii erau puţini, sau nu erau deloc. Acum, banii curg cu găleata în buzunarele unora care taie frunze la câini, cască a oboseală, a plictis şi sunt incapabili să găsească soluţii.

Şi asta în timp ce, actele de vandalism asupra monumentelor și braconajul arheologic sunt tot mai prezente și mai periculoase, ca în perioada marilor jafuri şi distrugeri din anii 2000. Urmând unui șir îndelungat de bâlbâieli ale administraţiei şi ale Direcţiei de Cultură în cetăţile dacice, recenta mutilare și batjocorire a cetății Blidaru vorbeşte de la sine despre mediocritate, birocrație și lipsă de inițiativă.

P.S. În traducere liberă din română în română, pentru băgători de seamă, consumatori de pop corn și postaci de partid: Nu un singur om a făcut toate acestea, ci Consiliul Judeţean de la acea vreme a găsit soluțiile, având angajat în administrare un singur om.