Dacă ar fi să aleg între politicianul Ion Bădin și cronicarul sportiv Nelu Bădin, fost coleg de breaslă, fără ezitare aș alege a doua postură. Și asta nu pentru că Ion Bădin ar putea fi un politician cu lipsuri, așa cum ne-au obișnuit politicienii de-a lungul timpului, ci pentru că întoarcerea sa la condei o face cu brio.

Lansarea primului său volum, În slujba sportului, este un regal pentru autor, dar momentul reprezintă și o revenire la prima sa dragoste. De fapt, această dragoste nu a fost abandonată niciodată, ci doar pusă pe un loc secund în perioada în care ocupa un post important în administrația județeană.

Cartea sa este, firește, despre sport și despre sportivi. Ea se constituie într-o călătorie printre performanțe și eșecuri, bucurii și dezamăgiri, pe care Ion Bădin a făcut-o de-a lungul carierei sale de condeier sportiv.

Cărții îi lipsesc momentele de dulcegărie romanțată. Și asta este remarcabil. Stilul este direct, al unui observator fin, deloc lipsit de umor, de bună calitate, și stă mărturie că avem de-a face cu o creație a unui cunoscător al tainelor sportului. Fie că e vorba despre șah sau fotbal, despre gimnastică sau handbal, automobilism ori atletism, Ion Bădin demonstrează un profesionalism pragmatic al cronicarului care spune ce vede, nu ceea ce simte. Analizele sale sunt captivante, iar faptul că ridică o cortină pentru ca cititorul să vadă altceva decât i se pune oficial în față este un lucru notabil.

Cronicarul Ion Bădin nu este un ziarist comod cu niciunul dintre cei care au cunoscut gloria și care, ulterior, au întors spatele sportului și celor ce i-au sprijinit sau le-au netezit drumul către marea performanță. El pune degetul pe rană, oricât ar fi de dureroasă, așa cum o demonstrează analizând cazul unei foste handbaliste de top, care decade așa cum își așterne, sau al unei gimnaste complet ignorate după ce a părăsit marea performanță.

Personalitățile alese pentru interviurile realizate în mai bine de trei decenii sunt adevărate repere ale performanței în sportul românesc, iar mărturiile lor, provocate abil de întrebările dibace ale gazetarului, alcătuiesc o veritabilă istorie a unor momente mai puțin știute.

În slujba sportului nu este o carte care trebuie citită neapărat dintr-o suflare. Varietatea relatărilor sale, de la un moment la altul, de la o disciplină sportivă la alta, te face să închizi cartea după fiecare capitol și să contabilizezi noutățile pe care le afli abia acum. Este mult mai antrenant să aștepți un alt moment pentru a o redeschide și a te lăsa dus cu imaginația spre alte repere ale sportului românesc.

Cititorul poate simți desprinderea Marietei Ilcu de pe zgura Hunedoarei și zborul ei spre podiumul suprem. Simte mărirea și decăderea handbalului devean, de la Remin la Cetate, sau se așază, ca un veritabil copilot, în dreapta lui Mihai Leu, în cursele cu noua mașină. Ascultă povețele făuritorului de talente Ștefan Beregszaszy și încearcă gheata de aur a lui Romulus Gabor. Se întristează pentru dezamăgirile gimnastei Maria Olaru și vede transpirația care curge pe fruntea Mariei Cioncan. Simte spiritul corbului de pe steagul alb-albastru al Corvinului și reflectează asupra rigurozității profesionale a lui Octavian Belu. Și câte și mai câte…

Din păcate, unii dintre eroii volumului au plecat să facă performanță în ceruri, dar, datorită lui Ion Bădin, îi simțim încă lângă noi.

De aceea credem că timpul va certifica volumul său nu doar ca pe o carte despre sport, ci ca pe una despre istoria lui și că răsfoirea paginilor sale va fi, pentru mulți cititori, o delectare mult timp de acum înainte.