100 de apartamente noi la Aninoasa din fondul de rezervă al Guvernului

100 de apartamente noi la Aninoasa din fondul de rezervă al Guvernului

Guvernul a alocat orașului Aninoasa 40 de milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru construirea de urgenţă a unui ansamblu de 100 apartamente destinate persoanelor grav afectate de cutremur. Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost inițiat de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.

În zilele de 13-14 februarie ale acestui an, două seisme cu magnitudinea de ML 5,2, respectiv ML 5,7, au afectat 20 de imobile construite în anul 1895 din orașul Aninoasa. Este vorba despre construcții din cărămidă în care își au domiciliul 377 de persoane dintre care 80 de copii. În urma evaluărilor din teren, 11 imobile au fost evacuate. Analiza făcută de conducerea Consiliului Județean Hunedoara și a Instituției Prefectului, împreună cu factorii de răspundere din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și Primăriei Aninoasa, a condus la concluzia că singura soluție pentru rezolvarea problemelor persoanelor grav afectate de eisme este obținerea de fonduri de la Guvernul României pentru construcția în regim de urgență a unui ansamblu de 100 de apartamente pentru asigurarea spațiilor locative.

Frăţie PSD-PNL la declaraţii

„Mulțumesc Guvernului României, premierului Nicolae Ionel Ciucă, pentru că a înțeles drama prin care trec aceste familii și pentru receptivitatea demonstrată prin alocarea în regim de urgență a fondurilor necesare construirii noilor locuințe. Mulțumesc, de asemenea, domnilor miniștri Attila Cseke și Adrian Câciu pentru susținerea acestei Hotărâri de Guvern și sper ca demersul nostru comun să aibă o finalitate fericită pentru familiile ale căror locuințe au fost afectate de cele două seisme. Au fost voci, e adevărat, izolate, care au comentat, ca de obicei, că nu se iau măsuri pentru acești oameni, că autoritățile nu se implică și așa mai departe. Iată că adevărul vede lumina zilei prin această alocare de fonduri! La baza hotărârii de astăzi se află documentație la care s-a lucrat intens, cu multă atenție, pentru ca inițiativa noastră să aibă succes.  Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat! Mulțumirea noastră va fi deplină când vom vedea familiile afectate de cutremure în noile locuințe”, a declarat președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.

„Obținerea acestei sume de bani din partea Guvernului României este rezultatul unor eforturi comune și reprezintă o realizare pentru comunitatea afectată din orașul Aninoasa. În prima fază, au fost amplasate containerele modulare, ca și o soluție temporară pentru persoanele care au fost nevoite să îți părăsească locuințele afectate de cutremure, însă, în tot acest timp, am realizat toate demersurile necesare pentru depunerea documentației în vederea obținerii acestor fonduri de la Guvern. Au fost analizate atât varianta de consolidare a imobilelor, cât și cea actuală, a construirii, aceasta din urmă fiind varianta optimă indicată prin expertiză.” – a declarat prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.

PREFECTURĂ.  Reţele de gaz în mai multe localităţi

PREFECTURĂ.  Reţele de gaz în mai multe localităţi

Au fost aprobate primele 3 proiecte din județul Hunedoara finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru investiții în realizarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor naturale.

Potrivit unui comunicat transmis de Instituţia Prefectului Hunedoara, următoarele localități hunedorene vor beneficia de sumele necesare înființării rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale:

Certeju de Sus – proiect în valoare de 47.705.028 lei

Bretea Română – proiect în valoare de 34.390.216 lei

Gurasada, Burjuc și Zam, județul Hunedoara și comuna Petriș, județul Arad – proiect comun în valoare de 96.949.807 lei

Reamintim că alte 10 localități din județul Hunedoara au fost deja selectate pentru a beneficia de rețele moderne de distribuție a gazelor naturale, realizate cu fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Acestea sunt grupate în 4 proiecte mari: Crișcior, Ilia și Dobra, Baru, Sântămăria Orlea și Sălașu de Sus, Baia de Criș, Vața de Jos și Ribița, precum și municipiul Brad.

 

 

 

HUNEDOARA. Ştirile zilei (23 martie 2022)

HUNEDOARA. Ştirile zilei (23 martie 2022)

POLIŢIE.  Și hoții se adaptează crizei

În plină criză energetică până și hoții se orientează către surse mai mult sau mai puțin convenționale. Un cetățean din Beriu a dat iama în șantierul unei case aflate în construcție și a furat un generator electric, o aerotermă pe gaz și o butelie de aragaz. Cazul nu le-a dat mult de furcă polițiștilor orăștieni care au identificat autorul, în persoana unui tânăr de 21 de ani cu domiciliul în comuna Beiru, care a fost prezentat magistraților Judecătoriei Orăștie. De acolo a fost depus în arestul poliției pentru 30 de zile.

CONSILIUL JUDEŢEAN. Bani pentru Palat

Laurenţiu Nistor a convocat o ședință extraordinară a Consiliului Județean Hunedoara, în sistem videoconferință, în care s-a discutat (printre altele) sorta Palatului Adoministrativ din Deva. „În acest sens, a fost aprobat un protocol de dezmembrare și de stabilire a dreptului de proprietate care va fi încheiat cu Instituția Prefectului și Direcția Județeană de Statistică. Consiliul Județean Hunedoara finanțează în acest an lucrările la Corpul B care va deveni noul sediu al Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu”. Lucrările la celelalte corpuri pot continua în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență”, informează şeful CJ Hunedoara.

PREFECTURĂ. Şi-au tras „Biroul pentru investitori”

Noul compartiment intern se dorește a se constitui într-un „HUB” de informații publice importante pentru investitori și s-a format cu personal existent în cadrul instituției, specializat în proiecte publice pentru dezvoltarea localităților, cu finanțări din diferite surse: agenți economici români sau din străinătate sau proiecte cu finanțare mixtă, public – privat. Principala sarcină a personalului din cadrul biroului nou creat este să centralizeze de la primării date referitoare la terenuri, clădiri sau forță de muncă și să le pună la dispoziția companiilor care doresc să investească pe teritoriul județului Hunedoara dar și a autorităților publice locale hunedorene.  De asemenea, prin intermediul „Biroului pentru investitori” primarii pot comunica între ei și pot schimba informații privind solicitările agenților economici referitoare la intențiile de a-și dezvolta afacerile în județul nostru. Astfel, în funcție de solicitările investitorilor, autoritățile publice, dacă nu pot pune la dispoziția acestora tot ceea ce au nevoie, pot recomanda alte Unități Administrativ Teritoriale din județul Hunedoara, care pot onora cererile firmelor.

CRUCEA ROŞIE. Donaţii pentru Ucraina

Încă de la începutul conflictului din Ucraina, Subfilialele Pentroșani, Brad, Deva și Hațeg s-au mobilizat și organizat colecte de ajutoare, formând 4 centre zonale de colectare a ajutoarelor în județul Hunedoara. O parte din produsele donate de dumneavoastră au luat deja drumul Ucrainei sau a județelor de graniță și au ajuns acolo unde a fost cea mai mare nevoie de ele. Campania de colectare nu s-au încheiat, Subfilialele Deva, Pentroșani, Hațeg și Brad primesc în continuare donații, pentru a reuși să acopere nevoile refugiațiilor aflați pe teritoriul județului Hunedoara. Între timp, Subfiliala Deva a centralizat și inventariat ajutoarele ridicate și de la Subfilialele Petroșani, Hațeg, Lupeni, Brad și Vulcan reușind să asigure produse un întreg camion (aproximativ 24 tone) de produse urmând ca acesta să se alăture următorului convoi umanitar a Crucii Roșii Române.

În ultimele zile, Subfiliala de Cruce Roșie Petroșani împreună cu Subfiliala de Cruce Roșie Deva au distribuit peste 2.000 de produse de panificație, primite de la Lotto, copiiilor de la câteva școli din Petroșani dar și celor aflați în zonele defavorizate a Municipiului Deva. Ajungând în comunitățiile defavorizate, copiii ne-au solicitat și îmbrăcăminte așa că voluntarii Subfilialei Deva s-au mobilizat și au fost în 2 zone defavorizate a Municipiului Deva dar și în Geoagiu și în Orăștie pentru a le duce acestora haine, încălțăminte și jucării.

 

 

AFACERI MURDARE ÎN PARADIS. Instanţa a decis: Domeniul Kendeffy din Retezat (10.000 de hectare) a fost retrocedat NELEGAL

AFACERI MURDARE ÎN PARADIS. Instanţa a decis: Domeniul Kendeffy din Retezat (10.000 de hectare) a fost retrocedat NELEGAL

Retrocedarea Domeniului Kendeffy (în jur de 10.000 de hectare de teren în masivul Retezat, judeţul Hunedoara) s-a produs la data 6 decembrie 2006 printr-un înscris eliberat de Prefectura Hunedoara. După 11 ani de proces, instanţa de fond – Judecătoria Haţeg – a decis că retrocedarea s-a făcut nelegal. Câţiva jurişti ai Ministerului de Finanţe au scotocit, cu o tenacitate incredibilă, prin arhivele de la Paris pentru a prezenta magistraţilor adevărul istoric.
Ce cuprinde Domeniul Kendeffy

Domeniul Kendeffy a fost revendicat de două pretinse moştenitoare (Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz) din Austria, care au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241,73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. În cazul Kendeffy, pretinsele moştenitoare au depus cereri de retrocedare la primării, dar prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi au decis (caz unic în Hunedoara, cel puţin) să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire prin comisia judeţeană. Ulterior, Domeniul Kendeffy a fost completat abuziv şi fraudulos cu încă vreo 350 de hectare de păşune care pur şi simplu apar în Cartea Funciară, dar nu se regăsesc în titlul de proprietate.

Suspiciuni de fraudă. Statul intră parte în proces

Instituţiile statului au reacţionat greoi şi cu întârziere la sesizările presei care semnala că Domeniul Kendeffy a fost retrocedat fraudulos. Mai întâi Curtea de Conturi a României şi apoi Instituţia Prefectului Hunedoara au admis, prin 2013, că retrocedarea s-a făcut în condiţii dubioase. „Într-adevăr există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanţelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Română, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către funcţionarii publici”, declara Vasilică Potecă, subprefectul judeţului Hunedoara de la acea vreme.

Despăgubiri în aur la procesul „Optanţilor” de la Paris

Potrivit unui raport din 2013 al Curţii de Conturi a României, reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală. Fraţii Ludovic și Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român. „Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României. De asemenea, o hotărâre din anul 1924 a Comitetului Agrar – Secția Transilvania, păstrată la Arhivele Naționale – județul Hunedoara, arăta că soții Gabriel și Suzana Kendeffy mai dețineau, în 1924, o sută de jugăre (circa 60 de hectare) de teren agricol şi păşuni.

Acte de cetăţenie în fals

Maria Kendeffy s-a declarat moştenitoare a lui Gabriel Kendeffy din calitate de noră. Născută în anul 1920, Maria Kendeffy a decedat într-un spitalul-azil administrat de Ordinul Maltez din Viena la data de 7 aprilie 2017. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009. În iunie 2017, magistratul Judecătoriei Haţeg a luat act de decesul pârâtei şi a emis adresă către avocatul Majay Laszlo „cu solicitarea de a depune diligenţe în vederea obţinerii certificatului european de moştenitor în ceea ce priveşte prezumtivii moştenitori ai defunctei Kendeffy Maria”. Din datele noastre, actul nu a ajuns la dosar. Pe de altă parte, Maria Kendeffy pretindea că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită. A depus în acest sens un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena, dar pe parcursul anului 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis un act prin care arată că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia Domeniului din Retezat. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.

Soluţia instanţei de fond, pe scurt:

„În baza art.III alin. 2 indice 1 din Legea 169/1997 constată că reclamanta ACADEMIA ROMÂNĂ şi intervenienţii: STATUL ROMAN, COMUNA BRETEA ROMÂNĂ, COMUNA SÂNTĂMĂRIE ORLEA, ASOCIAŢIA COMPOSESORALĂ BĂRĂŞTEANA, justifică interes în promovarea prezentei acţiuni şi respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului invocate de pârâtele: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth şi SC Rotunda SRL. Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara. Admite cererea de intervenţie cu precizarea ulterioară, formulată de intervenientul Statul Român. prin Ministerul Finanţelor Publice. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Sântămărie Orlea. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Bretea Română. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de Asociaţia Composesorală Bărăşteana. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul intervenientei Comuna Sântămărie Orlea, formulată de intervenientul accesoriu Petrescu Mircea-Neonel. Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtele-reclamante-reconvenţionale Pongracz Elisabeth şi Kendeffy Maria – decedată în cursul procesului, continuată de Helene Karoly şi Pongracz Elisabeth. Obligă pârâtele Pongracz Elisabeth şi Helene Karoly la plata sumei de 8250 lei cheltuieli de judecată către U.A.T. Bretea Română. Ia act că reclamanta va solicită cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată conform art.260 Cod proc. civilă de la 1865, azi, 10.08.2020. Document: Hotarâre 327/2020 10.08.2020”

Marcel BOT