Prefectul liberal de Hunedoara şi-a asortat ia tradiţională la blugi şi s-a înfiinţat la Nedeia Sânzienelor de la Straja, acolo unde senatorul PSD Cristian Resmeriţă îşi joacă meciurile de acasă. Scena i-a încăput cu greutate pe cei doi corifei ai politici hunedorene, care au răbufnit ulterior pe reţelele de socializare

După eveniment, prefectul Călin Petru Marian (PNL) a punctat cu o postare în care îşi exprimă admiraţia faţă de portul popular românesc, port în care s-a ambalat şi domnia sa de la chimir în sus.  

Astăzi am venit într-unul dintre cele mai frumoase locuri din județul Hunedoara alături de prietenii mei dragi, la Straja, la nedeea unde portul popular românesc este ridicat la cel mai înalt rang. De fiecare dată când ajung aici mă simt minunat, pentru frumusețea meleagurilor noastre și mă bucur că îl întâlnesc pe omul care promovează turismul hunedorean într-un mod excepțional. Emil Părău este omul datorită căruia se întâmplă multe: dezvoltarea turismului, promovarea obiceiurilor noastre populare și interconectarea mediului de business din vale cu administrația publică. Felicitări pentru tot ceea ce faceți pentru județul Hunedoara. Echipa PNL Lupeni, a fost astăzi alături de mine și de Adrian David! Cristian Rosu, felicitări!”, a scris prefectul pe contul personal.

Partea cu „Echipa PNL Lupeni” l-a enervat pe senatorul PSD Cristian Resmeriţă, având în vedere că zona este controlată politic autoritar de social-democraţi, primar fiind fratele mai tânăr al senatorului. Cristian Resmeriţă a intervenit în postarea prefectului cu un salut de politeţe, după care l-a declarat pe liberal slab de minte.

Salut! La astfel de evenimente nu ar trebui sa vb de partide ci de tradiție. Dar de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!”, scrie aproape româneşte senatorul PSD.

Iadul s-a dezlănţuit de Sânziene peste Ţinutul Pădurenilor, dar în partea luminoasă a judeţului, la Straja, liderii coaliţiei PSD-PNL Hunedoara au făcut un mic antrenament la campaniile electorale de anul viitor.

Oraşul antic Micia, judeţul Hunedoara, a fost sfârtecat prin săpături „arheologice” cu excavatorul, dar afacerea este ţinută sub o tăcere instituţionalizată de tip Omerta. Povestea a luat o întorsătură penală, pentru a doua oară în decurs de doi ani, în august 2022, când oseminte dintr-un mormânt preistoric au fost înşirate la soare de cupa unui excavator. Nu e prima dată când situl roman Micia este vandalizat de interese obscure, dar parcă niciodată nu a fost mai multă secretomanie în jurul învârtelilor care se fac pe seama monumentului de patrimoniu din apropierea municipiului Deva.

Prin inima sitului va trece calea ferată de mare viteză, iar lucrările de infrastructură feroviară urmau să se facă cu grijă, sub supraveghere și cercetare arheologică preventivă. Nu-i destul că cercetarea preventivă în monument a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie, dar acum ceferiştii pretind că lucrările la linia ferată de mare vizetă sunt în întârziere din cauza sitului arheologice.

Mai întâi a fost 9 iunie 2020, o zi neagră în istoria arheologiei românești. Un excavator sfârtecă situl roman Micia pe o lungime de 1,5 km, trecând prin așezarea civilă, prin castru și prin cele două cimitire romane de acolo, pe o bandă lată de 1,5 m și pînă la adâncimi de 2,5 m. În urma utilajului a rămas o cantitate imensă de material arheologic, constând în elemente de arhitectură, material ceramic divers, oase de animale etc. Această barbarie de nedescris se întâmplă însă în baza unei autorizații de cercetare arheologică preventivă.

Zona dintre așezarea civilă și castru, decopertată sălbatic până la sterilul arheologic

Distrugerile de la Micia s-au făcut pe cheltuiala noastră a tuturor, adică exclusiv din fonduri publice, dar „boctării” de la şefia CFR refuză să arate cu cât sunt plătiţi cei care ne distrug istoria. În absenţa unor informaţii oficiale, vom da credit „surselor” care spun că supravegherea și cercetarea arheologică a Miciei a costat în jur de două milioane de euro, bani care, investiți în cercetarea arheologică ar fi fost suficienți pentru protecția patrimoniului dar și pentru desfășurarea la termen a proiectului de infrastructură. Evident, grosul banilor a ajuns la o firmă „de casă”, în dauna instituţiilor statului care se ocupă de arheologie.

Excavatorul lui Dorel, protejat de legea drepturilor de autor

De câteva luni, un grup de jurnalişti şi arheologi încearcă să afle cât a plătit Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA pentru servicii de supraveghere şi cercetare arheologică preventivă pe tronsonul Gurasada – Simeria. Reprezentanţii Companiei Naţională de Căi Ferate „CFR” SA susţin că nu pot da informaţii despre sumele alocate şi decontate de ei pe motiv că legea nu le permite să ofere „informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale” (Art. 12, alin. 1 (c) din Legea nr. 544/2001). Cum poate o sumă să afecteze „proprietatea intelectuală” a unui Dorel care a scurmat cu excavatorul într-un monument de patrimoniu naţional? În cadrul acestui proiect de infrastructură SN CFR SA gestionează fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene. Prin urmare, atât cetățenii României, cît și cetățenii UE au dreptul să afle răspunsul la o întrebare simplă: ce sumă a decontat CFR pentru supravegherea și cercetarea arheologică pe tronsonul Simeria – Gurasada (inclusiv Micia)? Ce este confidențial aici?

Cantitate imensă de material arheologic după decopertarea cu excavatorul și abandonarea acestuia fără cercetare – la un an după excavare

Pe de altă parte, nici Direcţia pentru Cultură Hunedoara nu poate da informaţii despre săpăturile de la Micia pe motiv că rapoartele de supraveghere și cercetare arheologică preventivă sunt protejate de legea drepturilor de autor. Aşadar, mucles!

La adăpostul tăcerii instituţionalizate, câţiva băieţi deştepţi şi bine înfipţi în sferele puterii politice sfârtecă „hălci” de istorie ca să-şi rotunjească profitul.

Şi Ministerul Culturii pune batista pe ţambal

Singurii care s-au zbătut să oprească dezastrul de la Micia au fost arheologii din colectivul de cercetare sistematică, cărora li s-au alăturat alţi peste 300 de arheologi și specialiști interesați de moștenirea culturală din toată România. Plătiţi prost, umiliţi şi acuzaţi că s-ar opune modernizării, arheologii se încăpățănau să salveze ce se mai poate salva. Dr. Mihaela Simion, responsabil ştiinţific al colectivului de cercetare de pe situl roman Micia, a intuit dezastrul ce avea să se abată asupra oraşului antic încă din 2016, prin mai multe luări publice de poziție cu mult înainte ca Dorel să intre cu excavatorul în monument. „De vreo trei ani, un grup de specialiști, ce au în grijă orașul de la Micia, denumiți oficial „colectiv de cercetare” tot strigă: “Haideți să îi dăm drumul, să facem din timp tot ceea se cere, pentru partea de patrimoniu, pentru ca să avem și calea ferată la timp dar și situl să fie respectat și pus în valoare pentru comunitate. Câștigăm două lucruri, ambele de interes și trebuință. Haideți să facem ce se cere și se face Acolo, acolo unde solicitați fondurile. Haideți  Niciun răspuns, Ministerul Culturii e tăcut ca o lebădă iar cel al Transporturilor la fel. Lebede bălăcindu-se într-un lighean mare, cel al complicităților, lăcomiei, imposturii și ignoranței”.

Decopertare cu distrugerea contextelor arheologice, inclusiv cu distrugere de ziduri romane – detaliu

Rândurile de mai sus au fost publicate în vara anului 2019. Ministru al Culturii era Vasile Daniel Breaz (PSD), concitadin la Alba Iulia cu patronul firmei cu excavatoare care a câştigat contractul de cercetare preventivă la Micia. Încă de la vremea aceea, afacerea a fost catalogată ca fiind „un eveniment absurd” (conf. univ. dr. Sorin Nemeti) şi un „dezastru arheologic fără precedent”, avertisment însuşit de 347 de arheologi din România. Prin petiţia lor, arheologii cereau culturnicilor vremii să pună capăt vandalizării monumentului de patrimoniu naţional Micia. Peste Ministerul Culturii s-a aşezat atunci aceeaşi tăcere instituţionalizată. Totodată, președintele Comisia Naționale de Arheologie din acea vreme, Ioan Carol Opriș, profesor la Facultatea de Istorie a Universității București, printr-o scrisoare adresată ministrului Daniel Breaz, la începutul lunii aprilie 2019, își exprima îngrijorarea față de un potențial impact negativ pe care o abordare neprofesionistă a cercetării l-ar avea asupra sitului Micia.

Lucrurile au trenat, iar la începutul lunii noiembrie 2019, locul lui Daniel Breaz în fruntea Ministerului Culturii este luat de Bogdan Gheorghiu, din partea PNL. Abordarea rămâne aceeașă: indiferență față de situația de la Micia. Au existat însă o serie de încercări ale secretarului de stat care gestiona patrimoniul, din acea vreme, să fie normalizată situația dar toate aceste încercări se izbeau în invocarea unui contract comercial cu o entitate care putea face exact ceea ce dorea! În aceste condiții, inevitabilul se produce, iar la 9 iunie 2020 o bună parte din situl Micia, pe toată lungimea lui, este spulberată de excavatoare.

Mucles! Banii au prioritate!

Sumele alocate pentru servicii de arheologie preventivă sunt ţinute la secret pentru că şi atribuirea lor a fost una dubioasă. În data de 25 mai 2020 s-au reluat cercetările arheologice preventive pentru proiectul de reabilitare al căii ferate Simeria – Curtici –Frontieră, în Situl arheologic Micia (cod LMI.. HD-I-s-A-03214), în baza a nu mai puțin de 7 (șapte) autorizații preventive consecutive, emise între 15 martie 2019 și 25 mai 2020, în care figurau 23 de arheologi. Mulți dintre ei nu au ajuns niciodată la Micia, iar alții nici măcar nu au fost informați că figurează pe autorizație. În realitate nu au fost niciodată mai mult de 7 arheologi, iar acest lucru nu s-a întâmplat decât în situații rare. Pe hârtie, şef de şantier era Cristinel Fântâneanu, un arheolog fără competenţe în epoca romană, alături de arheologi din cadrul Muzeul Național al Unirii Alba Iulia sau angajați direcți ai SC Beri Grup SRL Alba Iulia. Iată cum descrie dr. Mihaela Simion, în 2019 momentul în care situl Micia a fost dat pe mâna unor oameni fără nicio cunoaștere a problematicii de la Micia, după ce a fost obținută prima autorizație de cercetare, în martie 2019. „În același timp, fapt fără precedent, apare în fața aceleiași Comisii, omul cu inițiativa și excavatoarele, nechemat de nimeni dintre cei care ar fi avut căderea să o facă, dar cu putința de a intra în Ministerul Culturii ca șoarecele în brânză. Uși deschise, uși trântite, chemări la ordine, forfotă. Apoi amenințări pe față la adresa Comisiei Naționale de Arheologie, emise către aceeași persoană particulară, investitor privat, introdusă de cei din minister la lucrările unei comisii unde nu ar fi avut ce căuta. În toată povestea nu mai e loc pentru binele sitului, nu mai e loc de patrimoniu. În hârtii cu antet, acceptate senin de ministerul de resort, omul nou de patrimoniu scrie negru pe alb că „are dreptul să facă descărcări”, că a participat la licitație, pe prețul cel mai mic și abia apoi “a aflat că există situl Micia, care e și monument (sic!)”. Că trebuie emisă autorizația de cercetare repede, pentru un alt colectiv, fără a se respecta măcar condiția ca cel ce va conduce lucrările să fie specialist pe subiect. Dacă nu se emite autorizația de cercetare, se pierd fondurile europene, se decalează termenul de execuție și cei vinovați vor plăti bani grei! Ministerul se conformează, repede-repede, fără a întreba amănunte ca: termen de execuție, buget, ce se va întâmpla cu artefactele, ce se va întâmpla când vor flutura în soare zidurile castrului (daca vor flutura și nu vor fi repede rase cu excavatorul)”, avertiza dr. Mihaela Simion. Şi inevitabilul s-a produs…

Decopertare cu distrugerea contextelor arheologice, inclusiv cu distrugere de ziduri romane – iunie 2020

Ulterior, și după ce răul este deja făcut, la cercetare se alătură un colectiv de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, care în condiții forte grele, încearcă să salveze științific și profesionist o mică parte din suprafața ce urma să fie traversată de calea ferată.

Vandalizarea aşezării romane Micia, devenită afacere penală, a continuat până în vara anului trecut când, pe 26 august 2022, arheologul Decebal Vleja a sesizat Direcţia de Cultură Hunedoara şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie că în sit au fost executate lucrării săpătură masivă, cu excavatorul, în zona ce ar fi trebuit supravegheată arheologic, tăind în două un mormânt preistoric. Incidentul face obiectul unui dosar penal. Pe de altă parte, Curtea de conturi a descoperit grave nereguli în legătură cu sumele ridicol de mici care au decontat munca de cercetare şi supraveghere arheologică, în timp ce fondurile au fost încasate de firma cu escavatorul. În ciuda anchetelor oficiale şi a controalelor, circuitul fondurilor publice şi conţiunutul rapoartelor sunt ţinute la secret. Cazul e departe de a fi închis, dar informaţiile oficiale ne sunt livrate cu pipeta.

Decopertare cu distrugerea contextelor arheologice, inclusiv cu distrugere de ziduri romane

 

 

 

Torţionarul mort de Înviere îşi duce somnul de veci în Cimitirul Eroilor din Deva, dar monumentul său funerar a fost încreştinat de curând. O cruce albă, imaculată, a lut locul ocupat de Steaua Roşie sovietică. N-ar fi exclus ca, peste ani, un doctor făcut la apelul bocancilor să găsească dovezi că torţionarul a fost erou de-a binelea. 

Şeful bolşevic al puşcăriei Deva, maiorul Ioan Mohoranu, a murit de Paşte, în 1949, după ce i-a bătut cu bestialitate pe deţinuţii politici care îndrăzniseră să cânte „Hristos a înviat”. Creierul lui înfierbântat de ură a cedat. Torţionarul şi-a dat obştescul sfârşit din cauza unui accident vascular cerebral la scurt timp după Înviere. De atunci, monumentul lui funerar de tip bolşevic stă înfipt printre crucile din Cimitirul Eroilor Români de parcă ar pregăti o invazie post-mortem a soldaţilor ruşi îngropaţi în cimitirul din vecinătate.

Cimitirul Eroilor Sovietici

Despre ero(r)i şi morminte

An de an, oficialităţile judeţului Hunedoara recită la Deva cam aceleaşi lozinci patriotarde lângă obeliscul aflat la trei paşi de monumentul torţionarului din Cimitirul Eroilor. Sobor de preoţi, slujbă întru veşnica pomenire, paradă militară şi coroane de flori, toate „Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi”. Din Imnul Eroilor (pe versuri de Ionel Brătianu) lipseşte partea cu „Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,/ Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şi ţara lor”. Adevărul despre torţionarul-erou a fost ignorat de toţi mahări care au condus Prefectura judeţului.

În perioada Convenţiei Democrate (1996 – 2000), Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici a tot scris petiţii pe adresa „patrioţilor” de la Putere să mute monumentul torţionarului în Cimitirul Eroilor Soviectici, aflat la câţiva metri depărtare. Acolo, pietrele funerare sunt „trase la indigo” cu aceea a maiorului Mohoranu. Victimele torţionarului s-au stins, rând pe rând, fără să apuce ziua strămutării. De câţiva ani, mormântul maiorului a fost încreştinat cu o cârpeală de suprafaţă. Steaua Roşie de pe frontispiciu a fost înlocuită cu o cruce albă. Istoria se rescrie sub ochii noştri şi ne putem imagina că peste alţi câţiva ani, o teză de doctorat cum sunt multe în veacul acesta va arăta lumii că torţionarul  a fost, de fapt, comandantul soldaţilor anonimi, căzuţi la datorie pentru apărarea patriei.

Crucea soldatului necunoscut şi monumentul torţionarului

Moartea torţionarului

Sărbătorile Pascale din 1949 au găsit miliţia cu beciurile pline de „bandiţi- chiaburi” şi duşmani ai poporului. Preoţi, negustori, ţărani mai înstăriţi şi câţiva partizani care aşteptaseră venirea americanilor luptând din munţi erau după gratii de Paşte. Mărturii ale foştilor deţinuţi povestesc că, în ziua de Paşte, comandantul închisorii le-a pregătit un meniu special „pe bază de miel”. Au primit un fel de tocăniţă din maţe de oaie fierte, fără să fie curăţate, iar „bandiţii” erau siliţi să le mănânce. Atunci, cineva – nu se ştie precis cine anume –  a dat tonul şi din toate celulele a început să răsune cântarea „Hristos a înviat din morţi/ Cu moartea pe moarte călcând”. S-a spus că părintele Ioan Sabău din Folt – om cu viaţă de sfânt, respectat şi de bolşevici – ar fi fost cel care a cântat primul. Asta a crezut şi comandantul închisorii, maiorul Ioan Mohoranu. „Bestie de popă, tu ai făcut asta! Ți-am făcut raport favorabil, dar acum s-a terminat, aici îți putrezesc oasele!”, ar fi spus maiorul plin de mânie. Potrivit informaţiilor noastre, au urmat câteva ore în care maiorul Mohoranu i-a bătut cu bestialitate pe unii dintre deţinuţi. Era roşu ca racul şi nu se mai putea stăpâni. Apoi a plecat acasă şi nu s-a mai întors niciodată.

Luni dimineaţa, deţinuţii au aflat de la un gardian că maiorul „crăpase”.  Moartea torţionarului a fost povestită în multe feluri. Unii dintre foştii deţinuţi erau convinşi că torţionarului i-a plesnit un vas de sânge în creier din cauza furiei. Alţii cred că moartea i se trage de la o injecţie administrată defectuos. A circulat şi varianta că torţionarul s-ar fi sinucis şi că acesta ar fi motivul pentru care nu i-au găsit un loc de veci în cimitirele „civile” ale Devei. (Sărmanul ateu a picat în cimitirul unde se fac cele mai fastuoase prohoduri…)

Un lucru este, însă, cert. Maiorul Ioan Mohoranu a murit subit luni 25 aprilie 1949 şi a fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din Deva. Pe monumentul său funerar stă un epitaf scris în cel mai lemnos limbaj proletcultist:  

„Concepţia şi ideiile tale vor fi călăuza vieţii mele. Ultima ta dorinţă a fost să fiu tare şi să muncesc până la sfârşitul vieţii mele. Aşa are să fie. A ta soţie”

După înmormântare, căpiţa cu jerbe depuse la căpătâiul torţionarului s-a aprins şi a fost nevoie de intervenţia pompierilor. Incidentul a fost interpretat ca o pedeapsă divină.

Directorul liberal al „fabricii de armament” se laudă prin presă cum că bişniţa lui de curent ar fi legală pentru că aşa ar fi decis Judecătoria Oărştie. În realitate, instanţa nu a fost învestită să se pronunţe cu privire la legalitatea comisionului. Nu s-a discutat nicio clipă în instanţă dacă este sau nu este legal comisionul de zece la sută cu care „armurierul” îşi vămuieşte partenerii de pe platforma UM Orăştie. Înstanţa nu putea să se pronunţe pe acest subiect, câtă vreme nimeni nu a ridicat această problemă. Procesul este despre altceva şi abia a trecut de instanţa de fond.

La câte are pe cap, nici nu-i de mirare că Ovidiu Vlad înţelege foarte puţin din problemele fabricii. Omul este consilier local la Geoagiu, secretar general la organizaţia judeţeană PNL Hunedoara, patron, acţionar, administrator unic şi director. E complet inuman să-i ceri zilei să se oprească la 24 de ore. Ai zice că peneliştii au crescut orele din zi ca tarifele la energie sau ca pe nişte preţuri. Altminteri, cum să se mai ţină şi Vlăduţ la curent cu mizilicurile de pe platformă.

Postările de pe pagina UMO ni-l înfăţişează călare pe arme şi dau impresia că sinecura lui Vlăduţ de la Uzină are rol recreativ. Omul e copelşit după atâta muncă la partid şi la propriile firme.  Ce e rău dacă se mai joacă şi el, din când în când, de-a hoţii şi vardiştii printre ruinele fabricii de stat? La câte abilităţi de miliţian posedă în dotare, poate juca lejer şi în tabăra vardiştilor.

Dacă îl cauţi după performanţele economice ale fabricii de stat, Ovidiu Vlad nu face multe parale. UMO e înglodată în datorii şi arată mai jerpelită ca după un bombardament. Dacă, însă, te uiţi mai atent la firmele sale, constaţi că liberalul se pricepe la bani. Una din firme i-a adus câştiguri mai mari decât salariul lui de director la stat. E adevărat că în ultimii patru ani, firma a obţinut contracte din bani publici prin încredinţare directă în sumă de 4.586.177 lei. Sigur că aproape toate contractele au fost obţinute de la entităţi conduse de liberali. Are şi munca de partid beneficiile ei şi nici-ca-cum nu-i scade lui Vlăduţ din merite.

Eram tentat să adaug faptul că şi soţia lui Vlad este extrem de activă, fiind administrator de firmă, profesor, director de şcoală şi activist ONG. Dar mă opresc aici. 

Ceea ce vreau să spun prin această înşiruire de stipendii e că domnul Vlad trebuie să fie un produs excepţional al liberalismului hunedorean. Bănuiesc că nu sunt mulţi liberali în judeţul Hunedoara care să se laude cu astfel de sarcini. (Poate o mai fi vreo însărcinată, gata să facă performanţă în educaţie, armament şi politică, dar în cazul distinsei suspectez o dovadă a egalităţii de gen din partea şefilor PNL.)

PS: Nu ştiu de ce am impresia că unii politruci mănâncă cu zece linguri şi toate lingurile astea sunt cumva legate cu o sfoară invizibilă de banul public. Cam ca pixurile alea puse gratuit prin instituţi să semnezi pentru plata birurilor. Doar că la politruci funcţionează pe invers. Ei încasează.

Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunţat printr-o sentinţă definitivă în „Scandalul de pe Râul Alb”. Aşa-zisul „activist de mediu” Andrioni Alin Constantin a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru tentativă la infracţiunea de omor.

Seninţa a fost pronunţată în data de 28 martie 2023, după aproape opt ani de la comiterea faptei şi cu două luni înainte să intervină prescripţia. Instanţa obligă partea responsabilă civilmente SC Euroins România Asigurare Reasigurarea SA la plata a 800.000 euro despăgubiri morale.

Dosarul a stat la Parchet mai bine de şase ani şi a trecut prin mâna a patru procurori de caz, extrem de binevoitori cu infractorul. Cazul a fost prezentat public exact pe dos de propaganda ONG-istă şi de premierul de atunci Victor Ponta, care îi acuzau pe localnici că au agresat nişte nevinovaţi „apărători ai mediului”. În 24 mai 2015, la Coroiești, un sat de la poalele Retezatului, judeţul Hunedoara, un „activist” a trecut cu jeepul peste un om, târându-și victima pe capotă și pe sub mașină pe o distanță de peste 13 metri, filmând fapta și accelerând „cu sânge rece” în momentul în care aceasta încerca să se salveze. Infracţiunea a fost comisă pe fondul raidurilor organizate de câţiva „activişti” de mediu care voiau să blocheze construirea a două microhidrocentrale pe Râul Alb. În urma tentativei de omor,  Mihai Bocea a rămas paralizat de la gât în jos şi îşi duce viaţa într-un scaun cu rotile. Într-o primă instanţă, activistul care a comis tentativa de omor a primit o condamnare cu suspendarea executării şi o pedeapsă complementară de 60 de zile muncă în folosul comunităţii la bibliotecă. Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au desfiinţat în parte sentinţa dată de Tribunalul Hunedoara, condamnându-l pe „activist” la şase ani de puşcărie cu executare.  

Clădirile fabricii arată de parcă au fost paraşutate la Orăştie direct de pe frontul din Ucraina. Uzina Mecanică face parte din  Industria de Armament a României, dar nu produce nici măcar pistoale cu apă. În schimb, „armurierii” din Orăştie s-au reprofilat pe bişniţă cu energie electrică. UM Orăştie distribuie curent fără licenţă pentru 20 de firme cu 10 la sută adaos comercial. Cine nu plăteşte zeciuiala este executat fără somaţie (à la guerre… comme à la guerre).

În ultimii 20 de ani, Uzina Mecanică Orăştie a tot vândut din halele de producţie, astfel că la această oră pe platforma fabricii de armament sunt 20 de societăţi comerciale. Prin contractele de vânzare – cumpărare, Uzina s-a obligat să asigure noilor proprietari utilităţile: apă, canal, gaz şi energie electrică. „La numai două luni de la cumpărarea activului, noi nu am mai beneficiat de apă furnizată de UM Orăștie SA, sub motivul că au conductele vechi, nu le mai pot întreține și au mari pierderi de apă pe rețea. În acest context, am fost obligat să-mi construiesc propria reţea  cu costuri proprii pentru a-mi desfășura activitatea. La fel s-a întâmplat şi cu gazul. Imediat după cumpărarea halei, în 2005, am fost nevoit să cheltuiesc aproape jumătate de miliard de lei vechi pentru a mă branşa la reţeaua de gaz a oraşului”, spune Silviu Oproescu, administratorul firmei Nena Com SRL.  

Taxa de şmecher

De câţiva ani, şefii UM Orăştie au început să vămuiască firmele de pe platformă la re-facturarea curentului electric, adăugând un comision de 10 la sută. Bişniţă în toată regula, având în vedere faptul că Uzina nu are ca obiect de activitate distribuirea de energie electrică, nici licenţă să presteze astfel de servicii, iar intervenţiile la reţea în caz de avarie sunt facturate separat „clienţilor” de pe platformă. Mai mult, muşterii Uzinei sunt obligaţi să achite factura de curent în termen de 5 (cinci) zile, deşi niciun furnizor de energie nu impune condiţii atât de draconice. În 2021, Oproescu a vrut să-şi negocieze contractul la energie electrică, dar directorul UMO a refuzat dialogul şi l-a executat fără preaviz. Firma Nena Com a rămas fără curent şi în imposibilitatea de a-şi onora comenzile. „Acest mod de lucru la UM Orăștie SA bazat pe minciună, dezinformarea partenerilor, crearea de situații care conduc la nerealizări și pierderi pentru societățile partenere care au cumpărat active de la UM Orăștie SA, au fost posibile prin numirea  la conducerea unității în unele cazuri, a unor persoane care prin experiență și expertiză  pe care o acumulaseră nu aveau nici o legătură cu specificul și profilul Uzinei Mecanice Orăștie SA”, spune Oproescu.

Logică de securist arogant

Ovidiu Vlad, directorul UMO, susţine că el nu este obligat să negocieze. „Le-am transmis contractul la semnat, dar cei de la Nena l-au semnat cu obiecţiuni. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă că dânşii nu mai au contract cu noi şi fără contract nu le putem furniza curent”, ne explică Vlad. Directorul are o întreagă filozofie în legătură cu preavizul la deconectare. „Dacă vă prinde Poliţia Rutieră la volan cu permisul expirat, ce se întâmplă? Negociază cu dumneavoastră? Nu! Vi-l ia pe loc.  Aşa e şi aici. Dacă nu-i convine, n-are decât să-şi tragă curent din altă parte”,  ne-a declarat şeful fabricii de armament.

Rotativa politruciilor

Uzina de la Orăştie înregistrează pierderi de milioane, dar directorii numiţi politic încasează  lefuri de peste 2.000 de euro pe lună.  Firma are datorii de peste 300 de milioane de lei şi beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat printr-o lege specială (232/ 2016) pentru a rămâne activă în caz că va fi nevoie vreodată să producă din nou armament. Salariul directorului Ovidiu Vlad (secretar general PNL Hunedoara) este de peste 10.000 lei „în mână” pe lună. (Ca director în propria firmă, liberalul s-a auto-evaluat la un salariu de 3.700 de lei.) Anul trecut, directorul-liberal şi-a plătit din conturile UMO, pe lângă salariu, suma de 106.821 lei, bani câştigaţi în instanţă. Vlad s-a judecat cu UM Orăştie pe motiv că Guvernul Ponta (PSD) l-a demis „pentru motive nejustificate”, înainte să i se termine vechiul mandat. La vremea respectivă, pesediştii i-au cerut lui Ovidiu Vlad să facă un pas în spate şi să rămână director economic, dar liberalul a refuzat şi a dat uzina în judecată. În 2020, odată cu revenirea la putere a PNL, Ovidiu Vlad a primit un nou mandat de director general al Uzinei, în timp ce pesediştii care conduseseră fabrica în guvernarea PSD au fost traşi pe linie moartă. Procesul liberalului Ovidiu Vlad cu Uzina Mecanică Orăştie s-a încheiat în 3 noiembrie 2021. Mai bine de un an, Vlad a fost în ambele părţi ale litigiului: reclamant (pe persoană fizică) şi pârât (ca director general la UMO) în proces.

De pe pagina de Facebook a Uzinei Mecanice Orăştie

Liniștea noastră și a copiilor noștri depinde de puterea de a ne apăra și de a le oferi lor siguranța necesară. Uzina Mecanică Orăștie, parte a industriei de apărare, are menirea de a răspunde “prezent” la noile provocări în aceste vremuri dificile pe care le trăim. Sunt interesat de noile tehnologii care dezvoltă această industrie devenită de prim rang. Am participat astăzi la Black Sea Defense & Aerospace – BSDA 2022, un eveniment ce are loc o dată la fiecare doi ani și care acum a ajuns la ediția numărul 8. Evenimentul are loc pe platforma Romaero Băneasa. Cele mai moderne tancuri, drone de atac și mașinării de luptă, unele folosite chiar pe frontul din Ucraina, sunt expuse aici de producători din peste 30 de țări care în aceste zile își prezintă cele mai bune arme la Bucureşti”

Ovidiu Vlad, director general UM Orăştie 

 

Fix ca în Epoca de Aur: una este prezentat la vizita de lucru a tovarăşilor, alte este realitatea de zi cu zi. Tovarăşul Laurenţiu Nistor, preşedintele Judeţenei de Partid Hunedoara, însoţit de distinsa dumisale sosie politică – Tovarăşul Costel, a participat la prezentarea flotei Supercom. Vizita de lucru s-a desfăşurat într-un cadru solemn pe platoul de la poalele cetăţii din Deva, în luna octombrie 2022. După fastuoasa prezentare, în februarie 2023, gunoierul Supercom a scos la lucru rablele care fumegă mai abundent ca locomotivele de altădată. 

Cu prilejul vizitei de lucru, tovarăşul Preşedinte a salutat cu mândrie proletară performanţele gunoierului Ciuflea, care a dus salubrizarea pe cele mai înalte culmii ale exigenţei.

Peste tot, Supercom a demonstrat că se ridică la nivelul celor mai mari exigențe. Doresc mult succes și îmi exprim încrederea că intrăm într-o nouă etapă care va însemna asigurarea unui serviciu profesionist de salubrizare și aici în centrul județului Hunedoara”, a spus tovarăşul Laurenţiu Nistor, în ropotele de aplauze ale oamenilor de la stat prezenţi la paradă.

Maşini de paradă (foto stânga) şi maşini în lucru (foto dreapta)
Maşini de paradă (foto stânga) şi maşini în lucru (foto dreapta)

Vizita de lucru a fost pregătită de  Dan Stoian care ne-a mărturisit că nu a precupeţit niciun efort pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Judeţeana de Partid.

Au adus maşini noi, sunt deja inscripţionate şi înmatriculate în Hunedoara. Vom face un pic de festivitate şi din 24 intră la lucru. Va fi cu contract temporar care prevede tarife mai bune decât cele de dinainte ale lui Brai- Cata pentru că am umblat un pic la redevenţă şi le-am dat o altă redevenţă (mai mică) pe perioadă determinată. Sigur că în aplicaţia mare modificăm din nou redevenţa pentru că între timp au fost amortizate… Redevenţa a fost foarte mare, sunt de acord cu treaba asta, dar aşa au fost scrise şi acceptate contractele la vremea respectivă”, ne spune Stoian.

În februarie 2023, o maşină de gunoi Supercom se îndrepta spre Deva ca un furnal mobil plecat în bejenie. Nici fostul operator de salubrizare – Brai Cata, cu toate păcatele lui – nu avea maşini atât de hârbuite.  Directorul executiv ADI Deşeuri, Dan Stoian, spune că a transmis informaţiile noastre la Supercom şi le-a cerut să remedieze situaţia. Stoian mai spune că va monitoriza activitatea pentru a evita astfel de situaţii. 

 

 

 

Ninsorile abundente din ultimele 24 de ore au contribuit la producerea a trei accidente pe şoselele din judeţul Hunedoara. De asemenea, pompierii hunedoreni au intervenit pentru deblocarea a două drumuri peste care s-au prăbuşit arbori. Vă sfătuim să nu ignoraţi recomandările salvatorilor hunedoreni

Pompierii Detașamentului Orăștie au intervenit cu o autospecială dotată cu modul de descarcerare și un echipaj SMURD, la un eveniment rutier care a avut loc vineri seara în localitatea Pricaz. Echipajele de intervenție sosite la fața locului au constatat faptul că un autoturism a intrat într-un morman de pământ, în afara părții carosabile. Conducătorul auto a fost evaluat medical de către echipajul de prim-ajutor, fără a necesita transportul la spital. Pompierii au asigurat măsurile specifice în astfel de situații pentru preîntâmpinarea producerii unui incendiu și au acționat pentru curățarea carosabilului.

Salvatorii vă recomandă

În cazul în care sunteți martorii unui accident rutier, salvatorii hunedoreni vă recomandă să respectați următoarele măsuri: Sunați la 112 și furnizați toate informațiile necesare operatorului, inclusiv numărul persoanelor implicate. Porniți luminile de avarie pentru a semnaliza și celorlalți participanți la trafic, producerea accidentului; Lăsați libere căile de acces pentru autospecialele de intervenție;  Până la sosirea echipajelor de salvatori, mențineți contactul vizual cu victimele și evitați efectuarea manevrelor care pot afecta starea medicală a persoanelor afectate”.

Accidente pe A1, lângă Lăpugiu şi Balşa

În noaptea de vineri spre sâmbătă, pompierii Secției Ilia și cei ai Gărzii de Intervenție Geoagiu au intervenit la două accidente rutiere care au avut loc pe autostrada A1, în dreptul localității Lăpugiu de Jos, respectiv în comuna Balșa.

În primul caz, la locul evenimentului s-au mobilizat pompierii Secției Ilia cu o autospecială de descarcerare, o autospecială de lucru cu apă și spumă și un echipaj SMURD. Ca urmare a coliziunii dintre un autotren și un autovehicul, au rezultat două victime. Acestea au fost evaluate la fața locului de către echipajul de prim ajutor, fără a necesita transportul la spital. Pompierii au asigurat, de asemenea, măsurile specifice în astfel de situații pentru preîntâmpinarea producerii unui incendiu.

Pentru al doilea accident, s-au mobilizat pompierii Gărzii de Intervenție Geoagiu. Aceștia au găsit la locul evenimentului, un autoturism care s-a izbit de un stâlp de electricitate. Conducătorul auto, o femeie în vârstă de 50 de ani, a fost asistată medical la fața locului, ulterior fiind transportată la spitalul din Orăștie, pentru investigații de specialitate.

Copaci căzuţi pe şosea

Pompierii militari hunedoreni au fost solicitați sâmbătă dimineața pentru înlăturarea efectelor negative generate de condițiile meteorologice nefavorabile. Astfel, pompierii Secției Brad au acționat pentru segmentarea și degajarea unui arbore căzut pe carosabil – DN 76, între localitățile Cărăstău și Târnava de Criș, iar pompierii Detașamentului Deva, pentru degajarea unui arbore căzut pe drumul județean 761, localitatea Săcărâmb, unde din cauza evenimentului, ambele sensuri de circulație au fost blocate.

Joi, 2 februarie 2023, au fost admise declaraţiile de abţinere formulate de judecătoarele cărora li s-a repartizat dosarul. Anul trecut în noiembrie, Tribunalul Hunedoara a decis că pădurile din Retezat trebuie să rămână în posesia statului român.

Miza procesului stă în 11.000 hectare de teren din Masivul Retezat, iar lupta din instanţe se duce între Academia Română şi pretinsele moştenitoare ale familiei Kendeffy.

Solutia pe scurt: Admite declaraţiile de abţinere formulate de doamnele judecător Călăraşu Cristina Violeta şi Buligan Mihaela Liliana, de la judecarea dosarului nr.283/97/2023 înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Fără cale de atac. Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică din 02.02.2023. Document: Încheiere – abţinere    02.02.2023

În anul 2005, două moștenitoare ale familiei Kendeffy au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafețe din Retezat.  În 2006, o comisie constituită în baza unui ordin al Prefectului Cristian Marius Vladu a emis titlurile de proprietate pentru cele două solicitante, stabilind că familia Kendeffy a deținut proprietățile din Retezat, hectare de pășuni, păduri, goluri alpine. În 2009, Academia Română a solicitat anularea titlurilor de proprietate. Judecătoria Hațeg a stabilit că moștenitoarele nu puteau solicita și nici nu erau îndreptățite să obțină terenurile respective, deoarece statul român plătise despăgubiri, nu exista un certificat de moștenitor, iar una dintre solicitante nu avea cetățenie română la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate. Pretinsele moştenitoare au atacat sentinţa, iar Tribunalul Hunedoara a respins ca nefondate recursurile civile declarate de către moștenitoare. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 9 martie 2023.

Două femei din Austira, Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, au pretins că sunt nora şi, respectiv, nepoata de fiu ale grofului Kendeffy Gabor şi au solicitat retrocedarea a 11.000 de hectare de teren din Retezat. Cele două austriece au primit terenul în 2006, deşi nu aveau la dosar niciun certificat de moştenitor după niciunul dintre antecesorii după care au solicitat retrocedarea dreptului de proprietate. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241,73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. Ulterior, domeniul retrocedat al moştenitoarelor Kendeffy a fost completat cu încă 350 de hectare de păşune care, pur şi simplu, nu se regăsesc în titlul de proprietate.

Maria Kendeffy, bătrâna care a dobândit domeniul din Retezat, a murit, în aprilie 2017, într-un azil al Ordinului Maltez din Viena. Femeia nu mai avea discernământ şi fusese pusă sub interdicţie, nemaifiind capabilă să ia decizii pentru sine încă din 2003, cu trei ani înainte de a pretinde şi primi proprietăţi în România. Pretinsa noră a grofului Gabor Kendeffy a decedat în spitalul-azil administrat de Ordinul Maltez la data de 7 aprilie 2017.

În 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a transmis instanţei un document solicitat insistent de avocatul Academiei Române. Din înscrisul transmis instanţei reiese că Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au dobândit cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce fuseseră puse în posesie de comisia judeţeană de la Prefectura Hunedoara, instituţie condusă la vremea respectivă de prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi.

După 13 ani de judecată, instanţa s-a pronunțat în dosarul retrocedării Demeniului din Retezat,  desfiinţând titlurile de proprietate dobândite de moştenitoarele familiei Kendeffy.

 

 

Cinci elevi de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva au fost premiaţi la concursul de teorie  a muzici de la Braşov, un concurs în care s-au întrecut 300 de participanți din 23 de jutețe provenind din 25 de unități școlare vocaționale.

În 27-28 ianuarie 2023, a avut loc a III -a ediție  a concursului  de Teoria Muzicii „Tudor Ciortea”, organizat de Liceul Vocațional de Muzică „Tudor Ciortea” din Brașov.

Concursul s-a adresat elevilor claselor I-XII din școli și licee de muzică din țară și s-a desfășurat pe trei secțiuni. Performanțele elevilor au fost apreciate de juriul format din cadre didactice de specialitate de la licee de muzică din țară dar și de la universități de muzică de prestigiu precum Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică din Brașov.

Între cei peste 300 de participanți din 23 de jutețe provenind din 25 de unități școlare vocaționale, au participat și  11 elevi ai Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva. Pregătiți cu dăruire de către profesoarele de teoria muzicii, Ana-Maria Demian și Camelia Vânătoru, 5 dintre ei au fost distinși cu 4 premii I și o Mențiune,  după cum urmează:

–           Costa Iedida Ami – clasa a IV-a –  premiul I – prof. Demian Ana-Maria

–           Radu Petra Estera – clasa a IV-a –  premiul I  – prof. Vânătoru Camelia

–           Jurjiu-Țandrău Gabriel – clasa a VI -a – premiul I – prof. Demian Ana-Maria

–           Costa Iosia – clasa a IX-a – premiul I – prof. Demian Ana-Maria

–           Marinică Samuel – clasa a VII -a – Mențiune – prof. Vânătoru Camelia