Joi, 2 februarie 2023, au fost admise declaraţiile de abţinere formulate de judecătoarele cărora li s-a repartizat dosarul. Anul trecut în noiembrie, Tribunalul Hunedoara a decis că pădurile din Retezat trebuie să rămână în posesia statului român.
Miza procesului stă în 11.000 hectare de teren din Masivul Retezat, iar lupta din instanţe se duce între Academia Română şi pretinsele moştenitoare ale familiei Kendeffy.
Solutia pe scurt: Admite declaraţiile de abţinere formulate de doamnele judecător Călăraşu Cristina Violeta şi Buligan Mihaela Liliana, de la judecarea dosarului nr.283/97/2023 înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Fără cale de atac. Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică din 02.02.2023. Document: Încheiere – abţinere 02.02.2023
În anul 2005, două moștenitoare ale familiei Kendeffy au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafețe din Retezat. În 2006, o comisie constituită în baza unui ordin al Prefectului Cristian Marius Vladu a emis titlurile de proprietate pentru cele două solicitante, stabilind că familia Kendeffy a deținut proprietățile din Retezat, hectare de pășuni, păduri, goluri alpine. În 2009, Academia Română a solicitat anularea titlurilor de proprietate. Judecătoria Hațeg a stabilit că moștenitoarele nu puteau solicita și nici nu erau îndreptățite să obțină terenurile respective, deoarece statul român plătise despăgubiri, nu exista un certificat de moștenitor, iar una dintre solicitante nu avea cetățenie română la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate. Pretinsele moştenitoare au atacat sentinţa, iar Tribunalul Hunedoara a respins ca nefondate recursurile civile declarate de către moștenitoare. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 9 martie 2023.
Două femei din Austira, Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, au pretins că sunt nora şi, respectiv, nepoata de fiu ale grofului Kendeffy Gabor şi au solicitat retrocedarea a 11.000 de hectare de teren din Retezat. Cele două austriece au primit terenul în 2006, deşi nu aveau la dosar niciun certificat de moştenitor după niciunul dintre antecesorii după care au solicitat retrocedarea dreptului de proprietate. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241,73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. Ulterior, domeniul retrocedat al moştenitoarelor Kendeffy a fost completat cu încă 350 de hectare de păşune care, pur şi simplu, nu se regăsesc în titlul de proprietate.
Maria Kendeffy, bătrâna care a dobândit domeniul din Retezat, a murit, în aprilie 2017, într-un azil al Ordinului Maltez din Viena. Femeia nu mai avea discernământ şi fusese pusă sub interdicţie, nemaifiind capabilă să ia decizii pentru sine încă din 2003, cu trei ani înainte de a pretinde şi primi proprietăţi în România. Pretinsa noră a grofului Gabor Kendeffy a decedat în spitalul-azil administrat de Ordinul Maltez la data de 7 aprilie 2017.
În 2016, Direcţia Generală de Paşapoarte a transmis instanţei un document solicitat insistent de avocatul Academiei Române. Din înscrisul transmis instanţei reiese că Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au dobândit cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce fuseseră puse în posesie de comisia judeţeană de la Prefectura Hunedoara, instituţie condusă la vremea respectivă de prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi.
După 13 ani de judecată, instanţa s-a pronunțat în dosarul retrocedării Demeniului din Retezat, desfiinţând titlurile de proprietate dobândite de moştenitoarele familiei Kendeffy.
