Care sunt resorturile care te-au îndemnat să abordezi o astfel de postură, de candidat independent pentru Consiliul Local ?

Pe drept vorbind, prin candidatura mea ca independent, am ales din nou, calea grea. Însă e calea cea mai curată. De ce spun asta? Pentru că, nu vă ascund, am avut foarte multe propuneri de a candida din partea mai multor partide. Mi-ar fi oferit pozițiile cele mai bune pe listele lor pentru Consiliul Local, și chiar candidatura la Primărie. Am refuzat să iau o culoare politică, pentru a continua un drum curat.

Care sunt atuurile pe care le consideri că le ai pentru a convinge electoratul să-ți acorde votul ?

Eu am fost în Consiliul Local, aveam un loc acolo, până astăzi chiar, însă mi-am dat demisia pe o chestiune de principiu. În ziua în care PSD și PNL au intrat împreună la guvernare eu am ieșit din joc, pentru mine a fost prea mult. Aparent, lumea vrea astfel de gesturi de onoare, astfel de politicieni (deși eu nu mă consider politician), însă challenge-ul meu de acum, pentru electorat este dacă și el poate valida astfel de oameni și atitudini. Când mi-am dat demisia, am mizat pe o lume a bunului simț, a valorilor și a corectitudinii, iar acum consider candidatura mea un barometru pentru toate acestea. Întotdeauna când ești de partea binelui, consider că ai un mare atuu. Despre celelalte, prefer să vorbească și să le identifice oamenii din jurul meu.

Cum percepi atitudinea adversarilor în competiția pentru consiliu? Este una sceptică, ironică sau mai degrabă temătoare?

Aș putea spune, recunosc, surprinzător pentru mine, că mă bucur de o mare doză de respect și echilibru din partea celorlalți competitori. Cel puțin asta simt. Cu mici excepții bineînțeles. Am avut discuții, în special în zona foștilor mei colegi de partid, care chiar au fost dispuși să pună pariuri cu mine că nu voi reuși, care m-au tras de urechi verbal pentru îndrăzneala mea, care, evident, m-au privit și cu ironie și autosuficiență de pe piedestalul politic pe care stau, paradoxal, construit și de mine. Însă nu generalizez, sunt foarte mulți foști colegi liberali care se bucură pentru mine și cel puțin moral sunt alături de mine în acest demers.

De ce a avut loc divorțul tău de PNL? Ai rămas în relații bune cu ei? Gurile rele spun că tu ești, de fapt un cal troian al PNL în consiliu pentru a forța o majoritate? Cum comentezi?

V-am explicat mai devreme contextul „divorțului” meu de PNL, o chestiune de principiu, nu m-am certat cu nimeni, nu am reproșat nimic, nimănui. Ne-am strâns mâna, eu cu gândul la acea vreme că voi reveni după ce visul urât al coabitării PNL-PSD se va încheia. Doar că între timp lucrurile s-au mai schimbat. Am simțit, uneori subtil, alteori destul de brutal, lozinca „nu ești cu noi, ești împotriva noastră” și astfel unele relații s-au degradat. Din nou, nu generalizez, pentru că am foarte mulți foști colegi care îmi sunt la suflet și eu le sunt de asemenea. Însă întocmai omul, sau oamenii, în care am investit cea mai multă încredere, au fost cei care au încercat uneori să-mi pună bețe în roate, sau să mă denigreze. Așa că, la presupunerea  gurilor rele, cum că aș fi un cal troian al liberalilor, dați-mi voie nici să nu comentez. Vă spun doar atât, că oamenii greu înțeleg că există și o cale curată, un mod onest de a face lucrurile și nu doar că înțeleg greu, dar și acceptă greu asta. Mai ales în politică „toți sunt oamenii cuiva, toți sunt vânduți, toți fură, trebuie să fie ceva la mijloc…” Dacă întrebați liberalii, o să vă spună că eu am fost tocmit de PSD să candidez independent pentru a lua din voturile lor, brusc pentru ei am devenit „omul lui Bălan”. Dacă întrebați PSD, eu sunt „omul AUR” și ei sunt în spatele candidaturii mele, acum îmi spuneți că sunt un cal troian al PNL (râde). Toate acestea sunt scenarii pe care nu le-am inventat eu, le-am auzit, există, le plimbă diverși oameni prin oraș și unii chiar le cred. Știți de ce? Pentru că așa cum vă spuneam pentru unii oameni este pur și simplu greu de înțeles, dacă nu imposibil, că se poate și altfel, că există și căi curate, pe care unii aleg să le urmeze.

Dacă candidatura ta nu are legătură cu niciun partid și nu vei face jocul unei partide sau alteia cum te vei poziționa în cadrul consiliului?

În primul rând, prima poziționare pe care o voi avea odată intrat în Consiliul Local, va fi să colaborez direct cu cetățenii acestui oraș, în așa fel încât ei să simtă că au o voce liberă acolo. Nu voi face jocurile nimănui, dar nu exclud colaborări, mai ales în cazul formării unei majorități de opoziție, în cazul în care actualul primar își va recomfirma poziția. Chiar dacă unii nu vor fi de acord, eu consider foarte nociv ca un primar să aibă atâția ani la rând o majoritate confortabilă în Consiliul Local. Practic ai TOATĂ puterea concentrată într-o singură mână, iar acea mână riscă să devină tentată de tot apanajul puterii. Și vă spun sincer că nu mi-a plăcut deloc ce am văzut în ultimii ani în Consiliul Local și mai ales ce îmi aud acum urechile despre tentațiile puterii, nu mă întrebați despre ce este vorba, nu intru în amănunte, dar îmi dau seama că în scurt timp sunt lucruri care se vor face cunoscute, lucruri grele, care din păcate se pot întâmpla atunci când cineva are TOATĂ puterea. Așa că, eu chiar îi îndemn pe oameni să își împartă votul. Votezi pe cineva la Primarie, votează altceva la Consiliul Local, iar astfel puterea se va împărți și vom avea o demonstrație sănătoasă la Orăștie.

Există posibilitatea ca să devii un pion care poate hotărî soarta unor proiecte. Ce vei urmări? Confortul personal sau justețea proiectului ?

Treaba asta cu „confortul personal” în ce mă privește iese total din calcul, asta deoarece cei care mă cunosc știu că nu este cazul, dimpotrivă unii chiar mi-au strigat să mai văd și de mine și de confortul personal, că „trece vremea” și să mai las asta cu „justețea proiectul”. Bineînțeles că merg în continuare pe calea pe care m-am clădit, chiar dacă mulți mă consideră încă idealist, naiv, visător, etc. Da, o să continui să fac lucrurile corect și ca să vă răspund concret la întrebare, dacă era să fi urmărit vreun interes personal nu aș fi demisionat din Consiliul Local pe o chestiune de principiu, aș fi pus capul jos, cum au încercat unii să mă învețe și „câinii latră, ursul trece”. Dar nu sunt construit astfel, modelele și reperele mele politice nu mă lasă să fiu așa. Justețea proiectului, chiar și atunci când supăr și deranjez.

Care sunt proiectele pe care dorești să le supui dezbaterii din consiliu ? Evident cele mai importante pentru tine.

Voi fi atent la TOATE proiectele de hotărâre care vor trece prin Consiliul Local și nu numai, dar în mod deosebit ce mă interesează pe mine este transparența decizională și îmi promit, mie, că voi găsi o soluție prin care ședințele de Consiliu Local să fie filmate și transmise publicului. Un alt subiect care mă interesează și asupra căruia mă voi axa, inclusiv cu proiecte de hotărâre, este calitatea vieții tinerilor în Orăștie, cultura, sportul, alternativele sociale, locurile de muncă pentru ei, etc. Din păcate nu am avut niciodată o strategie dedicată lor și astfel i-am pierdut pe mulți dintre ei. Mulți care chiar nu vroiau să plece, dar care au fost pur și simplu împinși. Tinerii vor avea o voce și nu numai, vor avea un sprijin în ce privește nevoile și problemele lor, care vor fi expuse întotdeauna la masa la care se iau decizii pentru oraș.

Ai închis ușa politicii de partid sau urmărești o revenire înregimentat în dreapta sau stânga?

Deocamdată nu urmăresc nimic din punct de vedere politic. Am 35 de ani și am ales să rămân în Orăștie. Încă nu știu și nu pot să răspund la întrebarea dacă acest lucru este bucuria vieții mele, sau va fi drama vieții mele. Așadar deocamdată sigura miză a implicării mele este una administrativă și nu politică. Atât cât pot vreau să contribui, ca mai târziu răspunsul pentru decizia de a rămâne la Orăștie să fie unul fericit. Dacă pe viitor se vor găsi căi mai sigure și mai sănătoase de a aporta la dezvoltarea orașului în care trăiesc din mediul politic probabil că nu voi sta deoparte. Dar ăsta e un lucru relativ, singura chestiune sigură acum este că am ales să nu stau să mă plâng, ci să fac atât cât pot și dacă oamenii înțeleg să mă voteze, ce voi reuși ca independent nu va fi deloc lucru puțin.

 Ce-ți dorești pentru Orăștie?

Să fie orașul în care să aleg mereu să trăiesc. Nu îmi doresc să păstrez pe toată lumea acasă, ar fi absurd și contra evoluției pentru unii, însă îmi doresc să construim un așa mediu încât copiii să crească frumos aici, iar dacă își doresc să rămână la Orăștie să o facă în cele mai decente condiții. Vă spuneam că acest oraș și-a împins pur și simplu tinerii spre alte zări, pentru că n-a oferit niciun fel de alternativă aici. Vă spun o utopie pe care o gândeam la 20 de ani, când la vârsta căutărilor, am pierdut foarte mulți prieteni care au plecat în alte orașe, sau în străinătate, în frunte chiar cu fratele meu. Am suferit mai mult decât am lăsat să se vadă pe tema asta și mi-am promis atunci că voi rămâne acasă să încerc să fac tot ce ține de mine ca într-o zi să îi pot suna să le pot spune „Acum poți rămâne la Orăștie!”. Pentru că la vremea aceea încercam să îi conving să rămână acasă și îmi dădeam seama că argumentele lor băteau patriotismul meu local și nu făceam altceva decât să-i opresc din evoluția lor. Am înțeles asta cu durere în suflet. Apoi am zis că voi încerca atât cât pot să contribui la dezvoltarea orașului astfel încât atunci când cineva vrea să plece, să aibă cel puțin o alternativă rezonabilă de a putea rămâne, iar dacă decide să plece să aibă amintiri frumoase de aici. Asta îmi doresc de la Orăștie.

Ultimul cuvânt îți aparține, adresat orăștienilor

Orăștienilor le spun să fie curajoși, să reușim împreună să scriem o filă din istoria acestei comunități și să trimită o voce liberă și independentă în Consiliul Local. Pe cât de accesibil pare acest lucru, pe atât de imposibil a fost până acum, pentru că nimeni după ’90 nu a reușit acest lucru, cu toate că mulți au încercat. S-a spus despre tineri că nu contează și că nu au forță, electoral vorbind. Este momentul să arătăm ce forță avem. Poate așa prioritățile noastre vor fi luate în calcul. Îi invit și pe cei mai în vârstă să aibă încredere în copiii lor. Bun, sau rău, și eu sunt un produs al generației lor, toate putințele și neputințele lor, le-au pus în noi. Eu nu sunt doar „eu”, Mihai Molocea, ci sunt exponentul generației copiiilor și a nepoților lor și îi invit să aibă încredere în ceea ce au creat. Mulțumesc orăștienilor pentru încredere și dumneavoastră pentru acest interviu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *