Auditorii Camerei de Conturi Hunedoara au decis că municipiul Deva nu produce suficient de mult gunoi pentru depozitul ecologic administrat de Supercom, firmă patronată de Ilie Ciuclea – fost senator PSD, supranumit „Lordul gunoaielor”. Din analiza auditorilor de conturi reiese, indirect, că Supercom a pierdut 2,7 milioane lei ca urmare a reciclării deşeurilor înainte ca ele să fie duse la groapa ecologică de gunoi. Decizia de la Hunedoara vine pe contrasens în raport cu toate celelalte recomandări care cer autorităţilor locale să reducă cât mai mult volumul deşeurilor depozitate în Centrul de Management Integrat a Deşeurilor (CMID). „Abaterea” depistată de auditorii hunedoreni a fost infirmată de APM Hunedoara şi de ANRSC.

Povestea a ieşit la iveală după auditul financiar la Primăria Deva din această vară, dar şefii Camerei de Conturi Hunedoara s-au codit să dea informaţii oficiale pe motiv că – din punctul lor de vedere – actele de control au un caracter nepublic în acest moment. Totuşi, subiectul nu poate fi ţinut sub preş, cu atât mai mult cu cât în aceste zile se lucrează intens ca Supercom să monopolizeze afacerea cu gunoaie în judeţul Hunedoara.

În esenţă, doar anumite gunoaie din Deva nu produc destul profit pentru Supercom. Este vorba despre „deşeurile voluminoase” provenite de la populație, instituţii publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, pământ, moloz, deșeuri de echipamente electrice si electronice etc.). Aceste deşeuri sunt ridicate la Deva de SC Salubritate SA, firmă care se ocupă de măturatul stradal. S-a ajuns la această soluţie pentru că gunoierul oficial – SC Brai Cata SA, nu şi-a respectat obligaţia contractuală de a le ridica trimestrial şi gratuit. (Oricum, prevederea este nerealistă pentru că primăria nu poate sta cu gunoiul în stradă trei luni, fapt sesizat şi de Garda de Mediu.)

Auditorii de conturi din Hunedoara au analizat „informaţiile înscrise în facturile lunare emise de operatorul Supercom SA” şi au constatat că „Salubritate SA a depozitat la CMID Bârcea Mare doar deșeuri stradale cod 20.03.03 și în cantitate mult mai mică decât procentul de 60% (aprobat prin fişele de fundamentare) din cantitatea raportată ca şi colectată, deşi a colectat lună de lună cantități de ordinul sutelor de tone și de deşeuri voluminoase”, după cum se arată în procesul verbal de constatare al Camerei de Conturi Hunedoara. De aici auditorii au tras concluzia că, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2022, s-ar fi produs un prejudiciu  de 2.784.192 lei, sumă care nu se regăseşte în conturile Supercom. Pentru confirmarea abaterii financiare, auditorii au cerut informaţii de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara. De asemenea, ei au solicitat celor de la ANRSC să amendeze municipiul Deva şi operatorul de salubrizare care nu livrează destul gunoi la rampa Supercom.

Ce spune APM Hunedoara

Din documentele agenţiei judeţene pentru protecţia mediului reiese că diminuarea volumului de deşeuri depozitate pe groapa ecologică nu poate fi catalogată drept abatere, ci dimpotrivă. „Operatorul SALUBRITATE SA a raportat în SIM/ANPM/APM HD, prin intermediul chestionarelor MUN şi TRAT toate cantităţile de deşeuri rezultate din activităţile autorizate pe teritoriul UATM Deva, codificate conform legii, precum şi toate operaţiunile legale cu deşeuri, desfăşurate în perioada ianuarie 2019 – martie 2022. Se evidenţiază faptul că a desfăşurat activităţile conform legislaţiei în vigoare, având cod de ierarhia deşeurilor, acţionând responsabil în sensul reducerii cât mai mult posibil a cantităţilor de deşeuri care sunt eliminate prin depozitarea finală la CMID. Prin reducerea cantităţilor eliminate prin depozitarea la CMID, se reduc şi costurile care trebuie să le suporte UATM Deva, prin taxa pe economia circulară care se plăteşte la tona de deşeu depozitat, cât şi penalităţile către Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin introducerea acestor taxe, legiuitorul urmăreşte tocmai încurajarea tuturor operaţiunilor cu deşeuri, care pot conduce la scăderea cantităţilor de deşeuri municipale care merg la depozitarea finală la CMID. Nici din partea autorităţii competente de inspecţie, Garda Naţională de Mediu, nu au fost notificate încălcări ale legislaţiei sau efectuarea de operaţiuni neautorizate, de operatorul SALUBRITATE SA, pe teritoriul UATM Deva”, se arată în clarificarea făcută de APM Hunedoara.

La Curtea de conturi: unii „hăis”, alţii „cea”

În paralel cu acţiunea de la Deva, la nivel naţional, Curtea de Conturi a efectuat, în perioada 25.01.2022 – 30.05.2022, o acţiune de verificare privind „Evaluarea modului de gestionarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe (flash audit)”. În Raportul de control se arată faptul că: „Reglementarea deficitară a activităţii depozitelor de deşeuri, din punct de vedere al tratării deșeurilor înainte de depozitare, nu a asigurat înlăturarea pericolelor sau a potențialelor generate de activitate pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Situațiile constatate cu ocazia verificărilor efectuate la nivelul agențiilor județene pentru protecţia mediului cu privire la activitatea de reglementare nu au condus la înlăturarea și descurajarea practicilor ce stau la baza cauzelor judiciare europene actuale declanșate României în calitate de stat membru pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu”. Pe baza acestui raport APM Hunedoara (ca de altfel, toate agenţiile de mediu din ţară) a fost pusă să informeze primăriile că: „nu vor mai fi acceptate la depozitare deşeurile netratate şi că anumite tipuri de deşeuri pot fi tratate în afara CMID, astfel încât cantitatea de deşeuri generată la nivelul judeţului Hunedoara, care ajunge la depozitarea finală la depozitul din CMID, să scadă cât mai mult”.  Cu alte cuvinte, de la centru şefii Curţii de Conturi cer măsuri de reducerea volumului deşeurilor depozitate, iar în Hunedoara auditorii văd o abatere financiară în faptul că nu s-a cărat destul gunoi la groapa ecologică administrată de Ilie Ciuclea.

Nici ANRSC nu găseşte „abaterea”

Prin adresa nr. 48874\30.05.2022, Camera de Conturi Hunedoara sesizează ANRSC asupra faptului că, urmare a acţiunii de audit financiar, „la U.A.T.M. Deva au fost constatate abateri de la reglementările specifice serviciului de salubrizare a localităţilor şi solicită, totodată, sancţionarea municipiului Deva şi a operatorului serviciului, societatea Salubritate S.A”. În urma controlului ANRSC s-a constatat că deşeurile voluminoase nu puteau fi depozitate pe groapa ecologică. „De altfel, după intrarea în funcţiune a CMID Bârcea Mare, deşeurile voluminoase colectate de societatea Salubritate S.A. din municipiul Deva nu au mai putut fi predate în vederea depozitării la acest depozit ca urmare a interdicţiei impuse prin documentațiile de atribuire a contractului de delegare a activității de depozitare, fapt constatat și de Camera de Conturi Hunedoara din datele raportate de operator la APM Hunedoara, acestea fiind valorificate de operator prin metode proprii”, se arată în nota de control ANRSC. De asemenea, ANRSC arată că: „În ceea ce privește „practicarea unor preţuri şi/sau tarife neaprobate sau mai mari decât cele aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară”, din verificările efectuate această abatere nu se confirmă”.  Aşadar, nu există prejudiciu de mediu, nici pagubă în conturile Devei. Toată tevatura a fost stârnită doar pentru că Supercum nu a încasat destul, de parcă auditorii hunedoreni ai Curţii de Conturi ar fi agenţi de vânzări pentru Supercom. De fapt, povestea unei afaceri găunoase abia de aici începe.

„Curteanul” lui Nicula la şefia Supercom Cluj

Acţiunea neobişnuită a auditorilor hunedoreni de conturi lasă loc multor interpretări. În Hunedoara, vicepreşedintele Curţii de conturi, Cosmin Vasile Nicula, este bănuit că ar trage sforile pentru Supercom. Speculaţiile se bazează pe câteva elemente care pot ridica suspiciuni. Anul 2022 este primul an în care auditul financiar de la Deva se face sub comanda noului director Mircea Nicula, despre care se spune că ar fi rudă cu vicepreşedintele Curţii de conturi. Apoi, Cosmin Nicula a fost coleg de partid (PSD) şi de Parlament cu Ilie Ciuclea, patronul firmei Supercom. Pe urmă, fostul consilier personal al lui Nicula la Curtea de Conturi a României, Gabriel Olteanu, a demisionat în septembrie 2020 şi a preluat postul de director la divizia lui Ciuclea din Supercom Cluj. Aceste cumetrii dau impresia că auditul de la Deva s-a făcut cu dedicaţie pentru îndestularea gunoierului care a intrat în judeţ pe uşa din dos, fiindu-i încredinţată administrarea CMID fără licitaţie de şefii PSD ai Consiliului Judeţean Hunedoara.

Vicepreşedintele Curţii de Conturi: „Suntem campioni la scenarii!”

Cosmin Nicula spune că între el şi directorul Camerei de Conturi Hunedoara este doar o coincidenţă de nume.

„Nu suntem de loc rude, nici măcar de spiţa a zecea, la fel ca în cazul doamnei Viorica Nicula, care este angajată la Camera de Conturi Hunedoara şi a fost înainte director economic la Primăria Deva. Nu-i vina mea că s-a măritat şi o cheamă Nicula. Olteanu Gabriel a fost unul dintre consilierii mei, dar a plecat cu mult timp în urmă de la mine pentru că şi-a găsit un loc de muncă mai bine plătit în altă parte. Şi nu poţi să acuzi pe nimeni că îşi găseşte un loc de muncă mai bine plătit. Da, este la Supercom, dar asta nu înseamnă că scenariile fanteziste ale unora şi funcţionează. Este absolut fals ceea ce se vehiculează prin Hunedoara cum că eu aş sta în spatele acelui control. N-am stat în spatele niciunui control de la Cameră. Eu am minim 500 de misiuni la nivelul întregii ţări, mult mai complexe şi mult mai complicate decât povestea aia de la Hunedoara cu nu ştiu ce gunoaie. Mai mult, nu este în coordonarea mea acea acţiune. Sunt doar speculaţii. Când ceva nu merge bine se găsesc unii care să spună că eu stau în spate, de parcă m-ar interesa pe mine ce fac ei acolo. Noi suntem campioni la scenarii, dar eu nu ştiu ce au constatat auditorii de acolo. Dacă s-a depus o contestaţie, ea se va judeca aici, la centru, iar numirea reprezentanţilor în comisia de soluţionare o va face preşedintele pentru că are camerele sub directa coordonare. Nu ştiu cum vor judeca colegii mei şi nici nu ştiu care sunt ei pentru că nu s-a ajuns la faza de maturitate a acestui subiect. Mai sunt multe etape până să se tragă o concluzie finală. Eu nu ştiu care au fost auditorii de acolo şi habar n-am care a fost logica lor. Nu cred că am fost mai mult de trei ori la Camera de Conturi Hunedoara în nouă ani de când sunt vicepreşedinte al Curţii de Conturi”, ne-a declarat Cosmin Nicula.

„Ca niște melci zăpăciți de căldură, autogunoierele Brai – Cata lasă bale pe asfaltul încins.” A trecut un an de când am publicat aceste rânduri și gunoierul Devei continuă să își bată joc de oraş şi de oameni. Recent, Primăria Municipiului Deva a somat operatorul de salubritate BRAI-CATA să elimine urgent scurgerile din mașinile de gunoi iar Poliția Locală Deva a aplicat operatorului amenzi în valoare totală de 10.000 lei. Cu toate acestea, gunoierul împute străzile orașului cu aceleași mașini ciuruite.

În 2018, Consiliul Județean Hunedoara, prin ADI Deșeuri, a dat serviciul de colectare şi transport a deşeurilor în trei din cele patru zone ale judeţului pe mâna firmei Brai Cata. La sfârşitul lunii iulie 2022, contractul cu gunoierul a fost reziliat… după 4 (PATRU) ani, deşi operatorul de salubritate n-a respectat nici măcar o singură zi obligaţiile asumate prin contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Zonele de Colectare 1 Brad, 2 Haţeg şi 3 Centru.

Adresa Primăriei Deva către gunoier

„Având în vedere numărul foarte mare de sesizări pe care Primăria Municipiului Deva  le primește zilnic privind petele de mizerie și scurgerile de deșeuri menajere care provin din mașinile de gunoi, vă solicităm ca în termen de 24 de ore de la primirea prezentei să luați cât mai urgent măsurile care se impun pentru eliminarea acestui disconfort precum și a mirosurilor insuportabile care rămân în urma acestora prin spălarea și dezinfectarea căilor de acces. Străzile pe care s-au identificat scurgeri de levigat sunt Lucian Blaga, Andrei Șaguna, Avram Iancu, Iuliu Maniu, Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu, Horea, Progresului, Mihail Kogălniceanu. În cazul în care nu dați curs solicitării noastre, Primăria Municipiului Deva va spăla și dezinfecta străzile mai sus menționate, urmând să vă încasăm contravaloarea acestor servicii. Semnează:  Primar Nicolae-Florin Oancea  (2 august 2022) 

Ştire de la Poliţia Locală

„Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că poliţiştii locali din cadrul Compartimentului Protecţia Mediului, în urma sesizărilor venite din partea cetățenilor Municipiului Deva, deplasându-se la fața locului, au constatat în repetate rânduri, că din autoutilitara aparținând operatorului de salubritate S.C. Brai-Cata S.R.L. se scurge un lichid urât mirositor în urma ridicării şi transportării gunoiului menajer, poluând mediul, provocând disconfort şi constituind focare de infecţie. În data de 2 august 2022, reprezentanţii Direcţiei Poliţia Locală Deva au aplicat un număr de 5 sancțiuni contravenţionale, în valoare totală de 10.000 lei.

În perioada următoare, poliţiştii locali din cadrul Direcţiei Poliţia Locală Deva vor monitoriza activitatea operatorului de salubritate S.C. Brai-Cata S.R.L. în conformitate cu graficele de activitate ale acestuia, iar în cazul în care vor mai constata săvârşirea unor astfel de fapte, vor aplica sancţiuni contravenţionale conform prevederilor legale”. Semnează: Director executiv Lazăr Gheorghe.

Primăria râneşte după gunoier

Începând cu data de 8 august 2022, primăria Deva a început să spele după gunoierul insalubru. „Primăria Municipiului Deva a finalizat acțiunea de spălare și dezinfectare a străzilor din Deva pentru care au fost primite sesizări de la cetățeni că sunt pline de pete de mizerie și scurgeri de deșeuri menajere (levigat) care provin din mașinile ce ridică gunoiul ale operatorului de salubritate BRAI-CATA. Acțiunea a fost realizată de SC Salubritate SA Deva la solicitarea Primăriei Municipiului Deva. Vom continua acțiunea de spălare și dezinfectare a străzilor din municipiul nostru unde vor fi semnalate astfel de probleme. Devenii merită un oraș curat!”,  transmite Nicolae-Florin Oancea – primarul Devei.

Cine plăteşte mizeriile gunoierului?

La data de 10 august 2022, prefectul județului Călin Petru Marian a convocat o întâlnire de lucru cu factorii implicați în gestionarea serviciilor de salubritate. Discuțiile au avut loc în contextul în care, peste câteva luni, Brai – Cata trebuie să dispară din zonele în care operează.

La întâlnire au participat Dan Stoian, director A.D.I. – Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor, Georgeta Barabaș, director al Agenției de Protecția Mediului Hunedoara și Dorel Bretean, comisar șef al Comisariatului Județean Hunedoara al Gărzii Naționale de Mediu, iar din partea Instituției prefectului a fost prezent și subprefectul Lorincz Szell.

„Potrivit situației prezentate de către directorul A.D.I, Dan Stoian, sunt pregătite în detaliu toate etapele legale pentru contractarea prin licitație publică a unor alți prestatori de servicii de salubritate pentru cele trei zone unde activitatea actualului prestator va înceta în urma rezilierii contractelor. De asemenea, directorul A.P.M. Hunedoara, Georgeta Barabaș, a informat participanții la ședința de lucru despre cerințele de mediu prevăzute în legislația în vigoare, pentru astfel de servicii publice. Prefectul Călin Petru Marian, în același timp și președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat ca toți pașii efectuați pentru preluarea de către alți operatori a acestor contracte să fie parcurși la timp, în așa fel încât populația să beneficieze de aceste servicii și să nu existe nicio întrerupere în colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Hunedoara.

Rezilierea contractului cu Brai – Cata nu rezolvă problemele create de gunoier în judeţul Hunedoara. Afacerea, păguboasă pentru judeţul Hunedoara, rămâne în continuare de competenţa DNA. Mai multe informaţii despre acest subiect puteţi citi AICI.

 

Sunt denumite „căpuşe” pentru că trăiesc aproape exclusiv din fonduri publice. În judeţul Hunedoara au fost identificate 35 de astfel de firme care, în perioada 2018-2019, au încasat în jur de 30 de milioane de lei, bani publici obţinuţi prin încredinţări directe. Numărul căpuşelor este, însă, mult mai mare pentru că doar 70 la sută din firme au putut fi analizate prin programul SICAP.ai

SICAP.ai este un motor de căutare pentru baza de date a licitațiilor publice și achizițiilor directe. Datele sunt preluate din portalul guvernamental de licitații publice e-licitație.ro în baza Licenței pentru Guvernare Deschisă v1.0. Scopul acestui proiect este de a aduce mai multă transparență pentru cheltuielile publice și de a putea detecta eventualele suspiciuni de fraudă cu ajutorul comunității și inteligenței artificiale. Autorii proiectului consideră că o firmă este „căpuşă” atunci când cifra de afaceri declarată la Ministerul Finanțelor este foarte apropiată de valoarea contractelor de achiziții publice. Adică, funcţionează aproape exclusiv cu bani publici, oferiţi prin achiziţie directă.

Trecut prin filtrul SICAP.ai, judeţul Hunedoara se prezintă cu o listă de 35 de firme găsite la nivelul anilor 2018-2019. (Nota analiştilor: un număr de 38.362 din 113.370 firme nu au fost analizate pentru ca lipsesc datele financiare din portalul data.gov.ro) Valoare totală a contractelor este de 29.019.986 RON. Vezi lista mai jos şi toate detaliile AICI

  1.  S.C. ARH’E TIP STUDIO S.R.L

Deva, Hunedoara; CUI: 36639626;

18 contracte SICAP în valoare de 1.089.250 RON;

Numar mediu de angajaţi 2

 

2. S.C. INFRA MEDIA CONSULT S.R.L.

Deva, Hunedoara;

CUI: 27033816;

64 contracte SICAP în valoare de 931.230 RON;

Număr mediu de angajaţi 4; 

 

3. S.C. GYMREC PREST COMEX SRL S.R.L.

Deva, Hunedoara; CUI: 5068651;

59 contracte SICAP în valoare de 1.856.907 RON;

Număr mediu de angajaţi 3

 

4. S.C. VISAL DRUM CONSULT S.R.L.

Deva, Hunedoara; CUI: 20064033;

34 contracte SICAP în valoare de 359.440 RON;

Număr mediu de angajaţi 0

 

5. S.C. SARGIS LAND COM S.R.L.

Petroşani, Hunedoara;

CUI: 7543322;

10 contracte SICAP în valoare de 547.069 RON;

Număr mediu de angajati 2

 

6. S.C. AMADEUS INTERPRES S.R.L.

Cristur, Hunedoara;

CUI: 9106413;

27 contracte SICAP în valoare de 586.773 RON;

Numar mediu de angajati 0

 

7. S.C. MITIJEN PREST S.R.L.

Ilia, Hunedoara;

CUI: 5184109;

22 contracte SICAP în valoare de 308.799 RON;

Număr mediu de angajaţi 0

 

8.  SC DEIA&AMY TRANS SRL

Mintia, Hunedoara;

CUI: 15349239;

3 contracte SICAP în valoare de 246.006 RON;

Număr mediu de angajaţi 1

 

9. GECOM ALCOM SRL

Oraştie, Hunedoara;

CUI: 6731506;

9 contracte SICAP în valoare de 117.622 RON;

Număr mediu de angajaţi 1

 

10.  S.C. CORCIU COMPANY CONSTRUCT S.R.L.

Deva, Hunedoara;

CUI: 35278515;

63 contracte SICAP în valoare de 3.774.155 RON;

Număr mediu de angajaţi 4

 

11. S.C. Vikinga Archaeology SRL S.R.L.

Deva, Hunedoara;

CUI: 27216244;

41 contracte SICAP în valoare de 75.029 RON;

Număr mediu de angajaţi 1

 

12. S.C. VATCO PRESTCOM SRL S.R.L.

Petroşani, Hunedoara;

CUI: 19164381;

8 contracte SICAP în valoare de 157.635 RON;

Număr mediu de angajaţi 0

 

13. S.C. BIE CONSULT TOPO & CADASTRU S.R.L

Petrosani, Hunedoara;

CUI: 34203824;

131 contracte SICAP în valoare de 1.337.066 RON;

Numar mediu de angajaţi 2

 

14. S.C. CLAUDAN TRUSTCONS S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 36194625

23 contracte SICAP in valoare de 4.164.267 RON

Numar mediu de angajati 3

 

15. S.C. MARIA ANTONIA SERVICII SRL

Petrosani, Hunedoara

CUI: 36369638

1728 contracte SICAP in valoare de 2.317.224 RON

Numar mediu de angajati 2

 

16. PYROSTIL S.R.L

Orastie, Hunedoara

CUI: 22624390

20 contracte SICAP in valoare de 129.500 RON

Numar mediu de angajati 1

 

17. S.C. CASA9 PROD S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 17027620

323 contracte SICAP in valoare de 338.208 RON

Numar mediu de angajati 1

 

18. S.C. FANATIC GRUP CONSTRUCT S.R.L.

Uricani, Hunedoara

CUI: 36077269

28 contracte SICAP in valoare de 254.100 RON

Numar mediu de angajati 1

 

19. S.C. SC MILTERMIC SRL S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 28601426

193 contracte SICAP in valoare de 2.389.916 RON

Numar mediu de angajati 5

 

20. S.C. Total Telecomunications S.R.L. S.R.L.

Vulcan, Hunedoara

CUI: 18136910

50 contracte SICAP in valoare de 1.372.268 RON

Numar mediu de angajati 2

 

21. S.C. AEROCAD SRL S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 32340981

44 contracte SICAP in valoare de 385.522 RON

Numar mediu de angajati 5

 

22. S.C. DEEA BUILDING S.R.L.

Luncoiu de Sus, Hunedoara

CUI: 34215500

18 contracte SICAP in valoare de 344.228 RON

Numar mediu de angajati 2

 

23. S.C. BELL SOUND STUDIO S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 16152773

242 contracte SICAP in valoare de 806.558 RON

Numar mediu de angajati 1

 

24. S.C. C&C Business Projects S.R.L.

Petrosani, Hunedoara

CUI: 18985699

16 contracte SICAP in valoare de 274.224 RON

Numar mediu de angajati 1

 

25. N&I VERCONSTRUCT S.R.L.

Baia de Cris, Hunedoara

CUI: 18595599

76 contracte SICAP in valoare de 1.026.812 RON

Număr mediu de angajaţi 3

 

26. S.C. AYAL TRADE S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 34022291

2 contracte SICAP in valoare de 175.000 RON

Numar mediu de angajati 2

 

27 S.C. SC BURLEC COMPANY SRL S.R.L.

Aninoasa, Hunedoara

CUI: 35859232

50 contracte SICAP in valoare de 228.142 RON

Numar mediu de angajati 0

 

28. S.C. WELLPLANT S.R.L.

Brad, Hunedoara

CUI: 39810762

32 contracte SICAP in valoare de 448.058 RON

Numar mediu de angajati 0

 

29. S.C. SC KING DESIGN SRL S.R.L.

Hunedoara, Hunedoara

CUI: 16443411

11 contracte SICAP in valoare de 142.140 RON

Numar mediu de angajati 1

 

30. S.C. PETTIT ALCONS S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 39232863

5 contracte SICAP in valoare de 290.802 RON

Numar mediu de angajati 1

 

31. S.C. MELMARY PARTENERS S.R.L.

Petrila, Hunedoara

CUI: 40037696

44 contracte SICAP in valoare de 327.051 RON

Numar mediu de angajati 3

 

32. S.C. FAMILY HOLIDAYS RESORT S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 37638181

6 contracte SICAP in valoare de 1.189.996 RON

Numar mediu de angajati 4

 

33. S.C. SUPERGARDEN S.R.L.

Carastau, Hunedoara

CUI: 36938849

103 contracte SICAP in valoare de 808.571 RON

Numar mediu de angajati 0

 

34. S.C. RODY ART MODERN SRL S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 34853827

24 contracte SICAP in valoare de 192.497 RON

Numar mediu de angajati 0

 

35. S.C. FURAJE AGROLINE SRL S.R.L.

Deva, Hunedoara

CUI: 30130029

141 contracte SICAP in valoare de 27.921 RON

Numar mediu de angajati 1

 

Proiectul îşi propune să treacă prin controlul Parlamentului înstrăinarea unor firme de interes naţional din domeniul industriei energetice. Mai pe şleau, Gavrilă ar vrea ca vânzarea Termocentralei Mintia să nu stea doar în iscălitura unor funcţionari guvernamentali. Vânzările „istorice”, păguboase pentru statul român,  pledează în favoarea proiectului propus de deputatul Anamaria Gavrilă. Din păcate, la proiect nu s-au „lipit” şi alţi aleşi ai neamului, ceea ce – în practica parlamentară, îi garantează eşecul. În aceste circumstanţe, „vocea străzii” ar putea fi singurul aliat al deputatei.

Proiectul de lege iniţiat de Gavrilă a fost depus luni, 20 iunie 2022, la Camera Deputaţilor şi înaintat spre dezbatere la Senat.

Ce spune legea. Scurt şi la obiect

 Parlamentul României adoptă prezenta lege: Art.1 (1). Prezenta lege are ca obiect protejarea entităților din industria energetică, care au ca obiect:  a. Arderea combustibililor în instalaţii cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 50 MW; b. Rafinarea petrolului şi a gazului; c. Producerea cocsului; d. Gazeificarea sau lichefierea a cărbunelui precum şi a altor combustibili în instalații cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 20 MW. (2). În înțelesul prezentei legi, prin expresia „entități” în domeniul industriei energetice se înţelege societățile naţionale, companiile naţionale respectiv regiile autonome care au ca obiect activitățile prevăzute la alin. (1). Art.2 (1). Elementele de patrimoniu ale entităților din industria energetică, a căror valoare de piaţă este mai mare sau egală cu suma de 5.00.000 RON pot fi înstrăinate doar prin lege, la inițiativa ministerului de resort, (2). La elaborarea proiectului de lege prevăzut la alin.(1) ministerul de resort întocmeşte un studiu de impact cuprinzând implicaţiile economice, sociale precum şi asupra sistemului energetic naţional pe care le poate avea măsura preconizată. Art.(3). Sumele obținute din înstrăinarea elementelor de patrimoniu ale entităților din industria energetică se alocă modernizării capacităților existente ale entităților prevăzute la Art. (1) sau pentru înfiinţarea de noi capacități energetice.

Un exemplu este specificația clară din Programul de Guvernare 2020: ,,Complerului Energetic Hunedoara – Aplicarea OUG nr. 60/2019 în aşa fel incat din CEH se vor desprinde două companii, una care să cuprindă Termocentrala de la Paroşeni şi minele de huila, iar cea de-a doua va avea Termocentrala de la Mintia ce va fi dată în gestiunea administraţiei locale. In ambele companii se vor face investiti de reducere a emisiilor de CO2 prin introducerea de tehnologii noi cu respectarea standardelor de mediu”. Acest obiectiv nu numai că nu a fost realizat, dar a lipsit orice plan de restructurare şi de retehnologizare. Termocentrala Mintia a fost oprită, a fost scoasă din planul de conservare care este o obligativitate legală după oprirea activității de funcţionare şi este scoasă la licitatie”, explică deputatul neafiliat la finalul expunerii de motive.

EXPUNERE DE MOTIVE

Având în vedere situația din contextul prilejuit de criza energetică generată, de situația internațională este necesară protejarea patrimoniului din industria energetică incluzând reglementarea mai strictă a condițiilor de înstrăinarea a elementelor acestuia.

Legislația din România nu conţine norme care să protejeze patrimoniul regiilor autonome sau al complexurilor energetice, al societăților comerciale şi al companiilor naţionale de interes naţional şi strategic precum si al instalatiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, şi care, deşi au fost subiectul unor retehnologizări și modemizări în ultimii ani, poate fi valorificat prin vânzare la prețuri inferioare chiar sumelor plătite pentru retehnologizare sau modernizare.

Astfel, este imperios necesar ca instrăinarea elementelor de patrimoniului ale entităților din industria energetică, a căror sumă depăşeşte 5.000.000 RON să nu poată fi înstrăinate decât ca urmare a voinței politice a Parlamentului exprimată prin lege, în urma dezbaterilor parlamentare.

Dacă în Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică, cu modificările şi completările ulterioare, protejarea patrimoniului propriu al institutelor naționale a fost clarificată, acesta neputând să fie înstrăinat decât prin lege, nu putem spune acelaşi lucru şi despre patrimoniul propriu al regiilor autonome, al complexurilor energetice, al societăților comerciale şi al companiilor de interes național și strategic precum si al instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional.

Patrimoniul acestor entități reprezintă un bun foarte valoros, cu un deosebit rol economic, social şi strategic, fiind de o valoare națională deosebită. Privatizările defectuoase au dus de-a lungul timpului la pierderi imense de bani la bugetul de stat, la pierderea multor locuri de muncă, la pierderea unor interese strategice etc.

Pragul valoric prevăzut prin lege are rolul de a delimita entitățile a căror valoare de piață este mare. Doar asupra vânzării lor se va pronunţa Parlamentul.

Votul final din Parlament semnifică o verificare şi o validare a aplicării corecte a planului de guvernare acceptat de Parlament.

Rolul executiv al Guvernului este exprimat prin faptul că ministerul de resort inițiază proiectul de lege prin care se înstrăinează bunur energetică. În acest sens prin studiul de impact pe care îl realizează, ministerul de resort va prezenta principalele implicaţii ale proiectului de lege, implicații economice, sociale sau asupra sistemului energetic naţional.

Sunt bine-cunoscute cazurile în care patrimoniul fostelor întreprinderi de mare anvergură, strategice, al societăților comerciale cu capital de stat precum şi al regiilor autonome, ce au suprafete foarte mari de teren, imobile, instalatii etc., unităţi cu un număr mare de angajati, incluzând şi părți ale infrastructurii critice, care au fost vândute la prețuri nesemnificative, în cele mai multe cazuri pentru interese anti-concurențiale sau chiar imobiliare, dacă acestea se aflau în proximitatea marilor oraşe. Aceste vânzări s-au făcut de multe ori prin negocieri directe, iar banii au fost folosiți pentru cheltuieli curente şi nu pentru investiții.

Oprirea, închiderea, insolvenţa şi vânzarea companiilor de stat care au datorii sau care au pierderi a fost, din păcate, continuu preferată de-a lungul anilor, în detrimentul realizării unor planuri de restructurare. Iar asta a dus la pierderi imense pentru patrimoniu, buget, bogăția, stabilitatea şi siguranta națională.

Având în vedere apariţia unor situaţii exceptionale cauzate de creşterea semnificativă a prețului la energie, care se reflectă în creşterea preţurilor la alimente, precum şi creşterea inflaţiei şi a riscului unei crize alimentare datorată războiului din Ucraina şi necesitatea asigurării unei securităţi energetice, în contextul în care ţări precum SUA au declarat stare de urgenţă din cauza deficitului de capacitate de generare a energiei electrice;

Ţinând cont de art. 102 din Constituţia României conform căruia: ,,Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării si exercită conducerea generală a administraţiei publice.”;

Având în vedere implicaţiile unui program de guvernare cu caracter general şi lipsit de detalii, care ar genera un mandat cu caracter absolut al Guvernului din partea Parlamentului şi care ar anula art. 102 din Constituţie şi ar oferi Guvernului şi implicit unui număr limitat de oameni puteri nelimitate asupra deciziilor statului, fără consultarea Parlamentului;

În considerarea faptului că deseori deciziile Guvernului nu au urmat programul de guvernare acceptat de Parlament, iar în trecut valorificarea patrimoniului a fost privită ca un scop în sine, iar nu ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, în modernizare sau în investiții, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte eficienta economică;

Se impune ca deciziile importante legate înstrăinarea elementelor de patrimoniu cu . valoare deosebită, de interes naţional şi strategic să fie analizate de Parlament.

Intervenţia legislativă propusă este de natură a proteja patrimoniul regiilor autonome, al complexurilor energetice, al societăților comerciale şi al companiilor de interes strategic precum şi al instalațiilor și obiectivelor speciale de interes naţional, decizia trecând prin voința Parlamentului, dată fiind importanţa ei deosebită

Față de considerentele expuse mai sus, vă rog să aprobați prezenta propunere legislativă.

În numele inițiatorilor,

Deputat Anamaria Gavrilă

 

 

După semnarea contractului pentru prestarea serviciilor de proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția de lucrări pentru realizarea obiectivului de investiții aferent proiectului ,,Modernizarea sistemului de transport public local prin reabilitarea infrastructurii aferente” din municipiul Deva, următorul pas a fost verificarea  celor 107 locații din municipiul Deva și localitățile aparținătoare unde vor fi amplasate stațiile de călători.

Proiectantul, împreună cu membri ai echipei de implementare a proiectului, au fost pe teren timp de câteva zile pentru a verifica la fața locului modul de încadrare a tipurilor de stații aferente proiectului.

Concluzia finală a fost că Deva va avea 2 tipuri de stații de călători, dotate diferit, în funcție de dimensiunea amplasamentului existent. Această etapă este una dintre cele mai importante în vederea realizării proiectului tehnic. Etapa de proiectare are un termen de 5 luni. Modernizarea sistemului de transport public local din Deva prin reabilitarea infrastructurii aferente se face pe bani europeni.

Acest proiect, împreună cu cel de modernizare a sistemului de transport public local prin achiziționarea a 26 de vehicule ecologice și 33 de stații de încărcare electrice, vor contribui la creşterea calităţii serviciilor de transport public local în municipiul Deva, precum şi la o calitate mai bună a vieţii locuitorilor prin reducerea emisiilor de CO2”, declară Nicolae-Florin Oancea, primarul municipiului Deva

Primăria Municipiului Deva și Centrul Cultural „Drăgan Muntean“ Deva organizează proiecția filmelor documentare „Maria, Inima României“ (vineri, 24 iunie 2022) și „Regele Mihai: Drumul către casă“ (sâmbătă, 25 iunie). Proiecțiile vor începe de la ora 19:00, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean“ și vor fi urmate de o discuție cu echipa filmului.

Evenimentul ce va avea loc la Centrul Cultural „Drăgan Muntean“ face parte din Turneul Național de Educație Istorică 2022, o continuare a celui din 2019, de promovare a filmului documentar „Maria, Inima României“ și include noua versiune a documentarului „Regele Mihai: Drumul către casă“.

„O adevărată bijuterie istorică“ a spus directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, despre acest ultim film. Versiunea Director’s Cut include noi materiale despre perioada complicată a tinereții Regelui Mihai, așa cum a fost descrisă în jurnalul personal al Reginei Maria. Documentarul prezintă și detalii din perioada de izolare personală și socială a Regelui din timpul exilului din Elveția, dar și motivele pentru care Regele Mihai a ezitat să se întoarcă în România. Totul din perspectiva celor care i-au fost aproape în acea perioadă.

Documentarul ,,Maria, Inima României“ a fost premiat în 2019 ca cel mai bun documentar istoric la Gala IPIFF (Independent Producers Gala) din București și difuzat în 15 orașe din România și în străinătate. „Acest film o aduce din nou la viață pe Regina Maria, așa cum a fost și așa cum noi, românii, ar trebui să fim. Este un film pentru istorie“ a considerat Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române.

Sunt bucuros să promovez pentru publicul din România cele trei filme realizate împreună cu echipa mea: „Războiul Regelui“ (2016), „Maria, Inima României“ (2018) și „Regele Mihai: Drumul către casă“ (2021). Documentarele prezintă o parte importantă din istoria României, din 1860 până în prezent, și sper ca publicul român să afle mai multe despre eroii săi vizionându-le”, a declarat John M. Florescu, fondatorul Chainsaw Film Productions și producătorul filmelor.

Din echipa de producție a filmului fac parte Viorel Chesaru – producător senior, Dan Drăghicescu – producător asociat, Mircea Lăcătuș – editor și producător arhive și Laura Beldiman – cercetător și asistent editorial. „Turneul Național de Educație Istorică 2022 va fi ca o ploaie de vară după o lungă secetă, un maraton de proiecții gratuite a documentarelor istorice în peste 25 de orașe din țară. O istorie bine înțeleasă în prezent, reflectă viitorul următoarelor generații”, a subliniat Dan Drăghicescu, producătorul asociat al documentarelor. Accesul publicului se face gratuit, în limita locurilor disponibile.

 

Diploma de excelenţă i-a fost acordată în 14 iunie 2022, de Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Ama (cum îi spun prieteni) donează sânge cu regularitate de ani buni şi spune că „acest sport” i-a salvat viaţa.

 

Jurnalistul are un mesaj pentru cei care ezită să doneze.

Mă adresez în special posibililor donatori: când donezi îţi faci şi ţie un serviciu, nu doar celor la care va ajunge sângele tău. Gândeşte-te la tine. La fiecare donare ţi se fac analize medicale şi poţi să îţi dai seama cât eşti de sănătos. În cazul meu o problemă medicală ascunsă, despre care nu ştiam nimic, s-a întâmplat să-mi fie depistată la o donare de sânge. Dacă nu o depistam atunci, poate că acum n-am mai fi purtat această discuţie”, spune Ama.

„Împreună putem salva vieți”

Astăzi, de Ziua Internațională a Donatorului de Sânge, m-am alăturat campaniei de donare de sânge organizată de Institutul Național de Transfuzie Sanguină, de Centrul de Transfuzie Sanguină Județul Hunedoara – Deva și celelalte centre de transfuzie sanguină din țară, cu sprijinul autorităților publice. Am donat sânge pentru a salva viețile semenilor noștri aflați în situații critice. De asemenea, am participat și la premierea tinerilor donatori din cadrul proiectului „Tinerii donează, tinerii salvează” pe care îi felicit pentru gestul lor umanitar. Îl felicit și pe ziaristul Amarildo Szekely care a fost astăzi premiat de către Centrul de Transfuzie Sanguină Deva pentru că a ajuns la 100 de donări de sânge. Donarea de sânge salvează vieți, te încurajăm să donezi și tu!”, este mesajul primarului Devei Florin Oancea

 „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge” este o zi specială, în care oamenii generoși sunt felicitați pentru că donează voluntar pentru cei aflați în suferință. Această zi a fost marcată și la Centrul de Transfuzie Sanguină Deva, iar cu acest prilej prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, a transmis hunedorenilor mesajul său de încurajare a donării de sânge:

 Putem salva vieți. Putem aduce speranță și să ajutăm la însănătoșirea celor aflați pe paturile spitalelor. Donarea de sânge este un gest mic pentru fiecare dintre noi, dar extrem de important pentru pacienți, pentru familiile lor și pentru medici, în lupta lor cu bolile grave. Este un gest anonim,  de omenie și de iubire față de semenii noștri. Acum, din păcate, traversăm o criză acută de sânge! Vă rog să apelați cu încredere la centrele de transfuzie și să donați sânge”, declară prefectul Călin Petru Marian

Despre importanța donării, mai ales în această perioadă le-a vorbit celor prezenți și dr. Victoria Hălmagi, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Hunedoara – Deva, care a spus că sunt așteptați toți cei sănătoși la Centrele de Transfuzie Sanguină din Deva, Hunedoara si Petroșani să aducă un strop de bine si de bucurie pentru bolnavii din spitale care au nevoie de produse de sânge!

Poliţiştii hunedoreni au fost  la datorie, și în acest weekend, pentru ca locuitorii judeţului să se bucure, în linişte, de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile Ortodoxe). Poliţiştii au dat 215 amenzi, în valoare totală de 102.955 lei, şi au suspendat 16 permise de conducere pentru diferite abateri la regimul rutier.

 „În perioada 10-13 iunie a.c., peste 250 de poliţişti au acţionat, în medie, zilnic, pe raza judeţului Hunedoara, în cadrul dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, având ca prioritate prevenirea şi descurajarea oricăror evenimente care ar putea afecta liniştea cetăţenilor şi intervenţia operativă în cazul producerii unor fapte antisociale. Poliţiştii hunedoreni – în special din cadrul structurilor de ordine publică, poliție rutieră, investigarea fraudelor, acţiuni speciale şi investigaţii criminale – au fost la datorie, pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, în special în zonele de agrement, în pieţe, târguri şi oboare, dar şi în proximitatea lăcașelor de cult, unde au avut loc ceremonii religioase prilejuite de sărbătoarea ortodoxă a Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile). Poliţiştii rutieri au acţionat cu autospecialele dotate cu echipamente de măsurare a vitezei pe tronsoanele intens circulate ale drumurilor naţionale şi judeţene, precum şi pe autostrada A1, în scopul prevenirii accidentelor şi ambuteiajelor rutiere, a fluidizării circulaţiei, a combaterii vitezei excesive, precum și a consumului de băuturi alcoolice sau substanțe interzise.

Ofiţerii şi agenţii de poliţie au urmărit conştientizarea conducătorilor de autovehicule şi a pasagerilor asupra importanţei utilizării centurii de siguranţă, respectarea prevederilor legale privind regimul de viteză, depăşirea, acordarea de prioritate, respectarea normelor de  convieșuire socială, fiind aplicate un număr de 215 contravenții în valoare totală de 102.955 lei. Au fost sancţionaţi 12 conducători auto care au încălcat normele rutiere, fiind suspendate 16 permise de conducere pentru diferite abateri la regimul rutier.

De asemenea, au fost desfășurate activități preventive cu privire la consumul de substanțe psihoactive, fiind intocmit un dosar de cercetare penală împotriva unei persoane din municipiul Deva, care a fost testată pozitiv la consumul de substanțe interzise și asupra căruia a fost depistată o astfel de substanță”, se arată într-o notă informativă transmisă de IPJ Hunedoara.

Direcția de Asistență Socială Deva distribuie, începând de vineri, 10 iunie 2022, încă 420 de cutii de lapte praf, GRATUIT, Milupa Milumil 1, destinat nou-născuților cu vârsta de 0 – 6 luni, care nu beneficiază de lapte matern.

Totodată, pentru copiii cu vârsta de 6 – 12 luni vor fi acordate, gratuit, 175 de cutii de lapte praf Milupa Milumil 2.

Laptele praf gratuit se acordă pe bază de REȚETĂ, eliberată de medicul de familie, care va conține următoarele informații:

– denumirea cabinetului medical

– datele de identitate ale copilului (nume, prenume, vârstă, CNP)

– criteriul de încadrare în program

– numărul fișei de consultație (din registrul de consultație)

– diagnosticul „alimentat artificial sau mixt”

Un copil poate beneficia, lunar, de maximum 5 cutii de lapte (3 kilograme), în funcție de recomandarea medicului.

Laptele praf gratuit se acordă în cadrul Programului Național de Sănătate a Femeii și Copilului VI și poate fi solicitat pentru copiii din municipiul Deva, dar și din alte localități ale județului.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE se pot obține la numărul de telefon 0724.253.852 (Biroul Administrativ), după următorul program: luni – joi, între orele 8:00-16:30, sau vineri, între orele 8:00-14:00.

„Bine aţi ajuns aici, la graniţa dintre bine şi rău, la graniţa cu tărâmul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”, aşa îşi începe Vladimir (Nunu) Brilinsky fiecare ghidaj la Vârtoapele cu ghiocei din apropierea sanctuarelor de la Sarmizegetusa Regia. Cartea pe care Nunu o trimite în lume marţi, 14 iunie, ora 18:00, la Centrul Cultural ”Drăgan Muntean” din Deva, duce cu sine ultimul ghidaj de poveste prin inima Regatului Dac.

Scrisă cu o sinceritate necruţătoare, cartea vorbeşte despre oameni dotaţi cu o frumuseţe sufletească năucitoare, dar şi despre personalităţi cu ifose, mitocani în adâncul fiinţei lor, care vor intra pentru prima dată într-o bibliotecă graţie acestei cărţi. Petru voi, prieteni şi neprieteni, care nu ştiţi încă dacă vreţi să participaţi la lansarea volumului, las mai jos o fereastră întredeschisă spre cuprinsul confesiunilor făcute de Vladimir (Nunu) Brilinsky în Îndăcitul.

Marcel BOT

Bătăi în ușă, dimineața devreme • Un simpozion cu surprize, mare cât o istorie întreagă • Patrimoniul înainte de toate • Un asasinat care trezește autoritățile • Bogați și săraci pe Valea Grădiștei • Un om și o bâtă încovoiată • Suspiciuni și dușmănii • Despre un câine care își face datoria • O glumă care se termină prost • Dreptate pentru cetățile dacilor • O noapte de pomină și o dimineață cu surprize • Cetatea gunoaielor • Cot la cot cu arheologii

Cu 50 de ani în urmă • Bizarele amintiri ale unei copilării fascinante• Nona • Cocoșatul de la Grădiște • Prima vizită la ruinele din munte • Trenulețul care șuieră înspăimântător • Un sărut lung, cât o viață de om • Despărțiri și regrete • Viața nu este totdeauna colorată în roz • Eterna revenire • Viitura care a șters amintiri

Un tezaur uman neașteptat • Despre cimitire, cruci și daci cu „Doamna Carpaților” • Omul lutului frământat, Nicolae Adam • Istoria unei opere de artă demolate înainte de inaugurare • Semidocții de la Cultură • Ținutul unde sexul și priveghiul se contopesc • Sapta Nebuna și comoara din peșteră

Cu 25 de ani în urmă • Destinul unei întâlniri surpriză • Despre cum se făceau reportajele TV • Un primar de urbe și un polițist au chef de sex, iar un preot și un doctor, de negoț cu copii • Un interviu udat cu lacrimi • Inspirația unui regizor • Un film tulburător și o săptămână în slujba „Luceafărului” • Femeia cea frumoasă și cei șapte copii • Un premiu fabulos, o prietenie de o viață și o călătorie în eternitate • Sensurile unui testament

Cum reușești să faci școli funcționale din niște grajduri, la sfârșit de secol XX • Cum să furi o carte și să afli că noi nu suntem urmașii Romei • Ce faci când dai cu ochii de Napoleon? • Despre haite, unitate de monolit și tânguiri, în lumea arheologică • Un ministru naiv în cetatea regilor daci, dar și a romanilor • O mașină de un măgar putere și un castel salvat • O prietenie care va dura până la moarte și dincolo de ea

Aurul dacic, ascuns în istoria vremurilor, strălucește nevăzut de autorități • Bicilis, trădător sau pion otrăvit al lui Decebal • Mărirea și decăderea zeilor • Lup sau șarpe pe brățările dacilor • Dragonul care dispare în văzduh • Spiralele de aur, făcături sau podoabe regale?

Mărire și decădere pe valea dacilor • Comoara din pivniță și disprețul arheologilor. Un colonel și doi arheologi • Ciuda, gelozia și răutatea sar din cutia Pandorei • O întâlnire cu scântei • Un general pune degetul pe rană •. Aur dacic într-o cutie de pantofi • Impostură și dacomanie • Scrisoarea studenților și comoara din peșteră • Tone de aur și bâlbâiala autorităților

Într-o grădină din Frankfurt încep să strălucească spirale de aur • Aurul dacic, acceptat de autorități • Un proces de 10 ani • Mărturii despre legi și fărădelegi • Căprăreața, cărarea care urcă la cer • Urmașul lui Decebalus • Aurul blestemat • Focuri de armă în liniștea pădurii • Dilemele unui director de muzeu • Un simpozion cu cântec și un interviu cât o istorie de 6000 de ani scrisă în aur

Cu grădinița la televiziune • Cloșca cu puii de aur • O invitație stropită cu urină • Spirală în orașul din munte • Integrare în absolut cu scandal și bătaie • O cursă nebună • Orgoliile în mass media • O casetă video ascunsă în chiloți •Mizerie umană

Vrăjitorie și șarlatanie în cetățile dacilor • Sexul pe soare • Bile de plastic pișcătoare • Așa nu se mai poate • Soluția vine de la Dacia Nemuritoare • O pâine ca în poveste • O bătaie în bezna Sarmizegetusei • Un arheolog îmbrățișând delațiunea

Moștenirile de poveste ale zeilor daci • Poiana cu ghiocei și copacul vieții • Șuieratul nuielei de alun • Scandal în templele dacilor • Pietrele aducătoare de potență • O urmărire ca în filme • O propunere pe care nu o doream • Vizita unui ministru etnic • Foc pe altarul dacilor • Decât să las Sarmizegetusa pe mâna unor nemernici, mai bine mă vând pe mine • Ziua în care am pierdut libertatea

Munca de început • Sacrificii, birocrație și dușmani • Un dac birocrat • Veșnicele negocieri • Teatrul absurdului în capitala dacilor • Un vice care calcă în străchini și teroriști de mediu • O furtună schimbă istoria • Un obiect misterios stârnește controverse, delațiuni și procese • Sex cu specii de foioase • Fețele Albe, cabinet de ginecologie al șarlatanilor • Păcăleli și rețete de fertilizare • Sfântul Ion de la Sarmizegetusa • Un nume pentru aducere aminte, Dorin Alicu • Euforie în joaca de-a dacii și romanii • Despărțiri care dor

Din nou bătăi în ușă • Musafiri așteptați dar nedoriți • Țuica din zăpadă • Furtuni și nori negri deasupra Sarmizegetusei • O familie desprinsă din povești • O șefă ca un pătrunjel în zeamă și un vice coborât, parcă, din galeria activiștilor comuniști • Un acoperiș ca măr al discordiei • O plecare, un protest, o cacealma și o reîntoarcere • Toți pentru Fetița • Învinși și învingători • O revedere desprinsă din basme.