Hunedoreanul.info  arăta încă din octombrie 2022 că gunoierul preferat al administraţiei judeţene din Hunedoara a luat fără licitaţie încă o felie din afacerea cu gunoaie. Informaţiile noastre au fost confirmate de Tribunalul Bucureşti care a aplicat pârâtei ADI Deşeuri o amendă judiciară în cuantum de 1.000.000 lei

„Admite în parte cererea. Constată nulitatea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea Contractului LOT3 nr. 44/10.10.2022. În temeiul art. 58 alin. (3) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 101/2016 aplică următoarele sancţiuni alternative: – limitează efectele contractului, în sensul că reduce termenul de execuţie la 1.05.2023, dată la care contractul încetează; – aplică pârâtei ADI Hunedoara o amendă judiciară în cuantum de 1.000.000 lei. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 13.01.2023”, se arată în decizia Tribunalului București”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.  Articolul din octombrie AICI:

Loredana Dâmbean, o tânără juristă din Deva, a murit la Spitalul Judeţean Hunedoara cu ţeasta spartă şi gâtul rupt în condiţii neelucidate. După şase ani de anchetă, justiţia din România a decis că pe Loredana a omorât-o fumatul şi anticoncepţionalele pe care le luase ocazional. În asemenea circumstanţe nu poţi să nu te întrebi: oare ce fumează „specialii” Ministerului de Justiţie?

Viaţa Loredanei Dâmbean s-a încheiat brusc în dimineaţa zilei de 12 septembrie 2011. Avea doar 23 de ani. Abia absolvise facultatea de Drept şi lucra pe cont propriu la dosarul morţii tatălui ei pentru a-l trimite la CEDO. A rămas fără tată la vârsta de zece ani, când Gheorghe Dâmbean a fost ucis într-un accident cumplit produs de şoferul unui autotren (TIR) al firmei franceze Willy Betz France. Procurorul Dorel Herban a stabilit că mortul este de vină, deşi prima expertiză susţinea contrariul. Printr-o adresă oficială, Serviciile Interpol din Franţa dădeau de înţeles că anchetatorii români au „pierdut” din dosar un document deosebit de important, pe timpul cercetărilor penale. Ancheta şi procesul au durat nepermis de mult (şapte ani) şi a dus la scoaterea definitivă de sub urmărire penală a şoferului străin. Loredana s-a înscris la Drept cu un singur gând: să dovedească ticăloşia sistemului, dar a murit violent înainte să afle că Statul Român a fost condamnat (în 2013) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru muşamalizarea morţii tatălui său. În vara acestui an (2022), judecătorii CEDO au confirmat că şi moartea tinerei juriste Loredana Dâmbean a fost cercetată incorect de justiţia românească, obligând statul la plata unor despăgubiri morale.

Împrejurările în care a murit Loredana

În dimineaţa zilei de 12 septembrie 2011, Loredana şi-a trezit logodnicul, pe Marius G, pentru că se simţea rău. („O cădere de calciu, că suferea de spasmofilie şi astfel de crize apăreau destul de frecvent”, ne relatează mama victimei.) Era în jurul orei 6:50 când logodnicul a chemat Salvarea şi pe fratele Loredanei. La scurt timp a sosit un echipaj medical care i-a administrat pacientei calciu şi diazepam. Loredana şi-a revenit, însă după plecarea echipei medicale a început să se simtă iarăşi rău. Fratele a luat-o pe braţe şi, împreună cu logodnicul, a dus-o cu maşina personală până la poarta spitalului, după care cei doi au transportat-o cu un cărucior la serviciul Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Hunedoara – Deva. Era în jurul orei 9 – 9:05. La 9:15 Loredana a intrat în cabinetul medical şi „aparţinătorii” au rămas în hol. Pacienta a fost scoasă câteva minute mai târziu pe un pat mobil „acoperită cu un cearşaf şi cu un tub în gură” spun cei doi însoţitori. La ora 10:30, ei au fost chemaţi să preia bijuteriile Loredanei pentru că fusese declarată moartă. La dosar apar mai multe informaţii contradictorii în legătură cu ora decesului. Pe certificatul medical constatator al decesului nu este precizată nicio oră, pe fişa de observaţie este menţionată ora 10:30, un angajat al spitalului declară în scris că decesul a fost confirmat verbal la 9:30, iar în ancheta Colegiului Medicilor apare că decesul a fost declarat la ora 11:30. „Neglijenţa” cu care au fost tratate actele medicale este impardonabilă. Fişa de asistenţă medicală în UPU a fost contrafăcută, iar diferenţele se văd cu ochiul liber. Medicul explică în declaraţia dată anchetatorilor că s-a vărsat din greşeală un dezinfectant pe foaie şi a fost nevoit să o refacă, dar nu sunt diferenţe care să deturneze actul medical de la realitate.

Arta de a pierde probe

Nu vom şti niciodată ce s-a întâmplat în acele câteva minute petrecute de Loredana în cabinetul medical de la Primiri Urgenţe, dar cadrele medicale au fost primele persoane scoase din culpă. Mai întâi de ancheta făcută de Colegiul Medicilor, apoi de organele de urmărire penală. În actele medicale se arată că victima a avut parte de o moarte violentă, cauzată de un traumatism cranio-vertebro-cerebral. Nu se va şti niciodată cine i-a rupt gâtul şi în ce împrejurări s-a comis fapta. Pe parcursul anchetei au fost compromise ori s-au pierdut câteva probe esenţiale pentru aflarea adevărului. Înregistrarea video a camerelor de supraveghere de pe holul spitalului ar fi putut să arate starea în care a ajuns pacienta la Urgenţe. Filmarea a fost ştearsă în împrejurări dubioase. Rudele victimei au cerut înregistrările video în data de 22 septembrie, poliţiştii s-au interesat de imagini în 28 septembrie, deşi fuseseră sesizaţi cu privire la o moarte violentă suspectă în data de 13  septembrie şi au deschis dosarul penal în 19 septembrie. Pe urmă, organele de cercetare au cerut înregistrări video dintr-un interval orar greşit, adică 6:50 – 7:50, în condiţiile în care pacienta a fost adusă la spital în jurul orei 9. În fine, conducerea spitalului a răspuns în data de 4 octombrie că înregistrările au fost şterse în mai puţin de zece zile, invocând lipsa spaţiului de stocare, deşi legea impune un timp de păstrare de minim 30 de zile.

De asemenea, hainele cu care Loredana a intrat în cabinetul medical ar fi putut oferi indicii preţioase cu privire la momentul crimei, dar şi hainele au dispărut pur şi simplu. Nu au fost predate familiei, nici anchetatorilor. O infirmieră declară că a aruncat tricoul victimei la gunoi, iar despre restul hainelor nu-şi mai aminteşte nimic.

După şase ani de la moartea violentă suspectă a Loredanei Dâmbean, o echipă de legişti din Bucureşti deschid mormântul, reexaminează cadavrul şi ajung la concluzia că pe victimă a omorât-o… fumatul.

Iată cum descriu acest episod judecătorii CEDO:

„5. În ziua decesului, un raport de autopsie constată că D.L.V. a fost victima unui traumatism cranio-cerebral care a provocat o fractură de os cranian şi o luxatie a vertebrelor. Medicul legist consideră că moartea a fost violentă şi că a fost datorată unei insuficențe cardio-respiratori provocată de paralizia nervilor cranieni. Acesta emite ipoteza că reclamanta ar fi fost proiectată spre un corp dur, că aceasta s-ar fi lovit la cap. Acesta precizează că traumatismul ar fi fost provocat cu patru sau şase ore înaintea decesului. Acesta transmite raportul de autopsie Parchetului şi face o sesizare privind .,un deces survenit în condiţii suspecte”.

6. La cererea Parchetului, o expertiză medico-legală a fost efectuată în mai 2015 de către laboratorul de medicină legală din Deva, care confirmă concluziile raportului de autopsie.

7. Un al doilea raport de expertiză medico-legală a fost întocmit în noiembrie 2015 de către Institutul de medicină legală din Timişoara la cererea Parchetului. Acesta confirmă concluziile precedentelor rapoarte. Comisia de control a acestui institut validează raportul.

8. În august 2017, Parchetul dispune exhumarea corpului (de văzut paragraful 13 de mai jos) în vederea unei a treia expertize medico-legale în sarcina Institutului de medicină legală din Bucureşti. Pe baza examenului de țesuturi prelevate, raportul concluzionează la o moarte non-violentă provocată de o embolie pulmonară favorizată de factori de risc cum ar fi luarea de mijloace de contracepție și consumarea tutunului. Nici o mențiune nu a fost făcută cu privire la fractura de os cranian. Comisia de control a Institutului de medicină legală din Bucureşti validează raportul, rămânând mută asupra traumatismului cranian şi a contradicţilor între acest raport şi precedentele rapoarte”.

Pe baza acestui ultim raport de expertiză medico-legală, procurorii au închis pentru a treia oară dosarul fără să acuze pe nimeni. Deşi raportul a fost îndelung contestat, procurorii au refuzat să ceară părerea Comisiei Superioare de Medicină Legală şi un judecător de tribunal a fost de acord cu decizia Parchetului. Totuşi, pe parcursul celor şase ani de anchetă, procurorii au ratat clasarea în mod repetat.

Cum a decurs muşamalizarea cazului

În urma sesizărilor medicului legist care a efectuat autopsia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara deschide din oficiu o anchetă pentru neglijenţă medicală sau de lovituri cauzatoare de moarte. După câteva luni, la data de 22 februarie 2012, după ce a audiat o parte din personalul medical al spitalului, procurorii dispun neînceperea urmării penale (NUP) considerând că nicio greşeală nu a fost făcută de către aceştia. Mama victimei este nemulţumită de felul în care a fost rezolvat dosarul şi contestă actele procurorului în instanţă, iar Tribunalul Hunedoara consideră că ancheta a fost incompletă. Parchetul redeschide dosarul, inclusiv cu privire la medicul de la Ambulanţă care s-a deplasat la domiciliul victimei, sub aspectul de lovituri cauzatoare de moarte şi de omucidere involuntară. În 1 martie 2016, Parchetul dă o a doua decizie de clasare, dar şi această decizie este infirmată de Tribunal pe motiv că ancheta a fost incompletă. Parchetul redeschide ancheta pentru a treia oară. Înainte de exhumarea corpului şi de realizarea unei a treia expertize medico-legale, partenerul şi fratele Loredanei sunt interogați și trec testul poligraf. De asemenea, s-a procedat la o reconstituire a faptelor. În 22 februarie 2018, pe baza concluziilor celei de-a treia expertize medico-legale, Parchetul clasează cauza fără urmare, pe motiv că Dâmbean Loredana decedase în urma unei embolii pulmonare (din cauza fumatului!?), fără ca nici o persoană să fie responsabilă de decesul acesteia. Tribunalul Deva confirmă neînceperea urmăririi penale din 22 februarie 2018 printr-o hotărâre definitivă din 3 iulie 2018, care relua motivele expuse de procurori în decizia de clasarea cu NUP.

Concluziile judecătoriilor CEDO:

„32. Cea de-a treia expertiză a fost decisivă pentru demersul anchetei, deoarece ea nu conținea nici un element care permitea răspunsul la contradicțiile flagrante între concluziile sale şi cele ale rapoartelor precedente şi că ea trecea complet în tăcere constatarea autopsiei de fractură de os cranian al victimei (paragraf 5 şi 8 de mai sus). Mai mult, din cauza trecerii timpului, această expertiză, efectuată la şase ani după deces, nu putea să aibă decât o fiabilitate foarte slabă decât cea a raportului de autopsie, realizată în aceeaşi zi a decesului.

33. Totuşi, având în vedere aceste elemente, reclamanta putea în mod rezonabil să spere că un aviz din partea Comisiei superioare de medicină legală a fost cerut de organele judiciare (paragraful 17 de mai sus).
34. Prin urmare, doar un aviz ştiinţific aprofundat, conținând o soluție motivată în raport cu aceste contradicții, ar fi fost de natură să inspire justițiabililor încredere în acțiunea justiției și să asiste organele judiciare în exercițiul funcțiilor sale (de văzut mutatis mutandis, Eugenia Lazăr c. România, nr. 32146/05, art. 83, 16 februarie 2010).
35. Totuşi, autoritățile interne au refuzat să sesiseze Comisia superioară de medicină legală (paragraful 16 de mai sus). Ele s-au bazat doar pe ultima expertiză, fără a răspunde, totuşi, la argumentele extrase de reclamantă din constatările raportului de autopsie şi a celorlalte două rapoarte care indicau o posibilă moarte violentă. Procedând în acest fel, autoritățile interne nu au acționat în a face lumină asupra elementelor esențiale ale anchetei, mai ales asupra circumstanţelor în care s-ar fi produs traumatismul cranian revelat de autopsie şi asupra eventualului rol în embolia reținută ca şi cauză de deces de ultima expertiză.
36. Aşadar, nu stim cum am putea considera că autoritățile interne au dus o anchetă efectivă cu privire la cirmcumstanţele privitoare la decesul fiicei reclamantei.
37. Aşadar, Curtea concluzionează că a avut loc, în speţă, o violare a obligațiilor positive care revin Statului apărător în virtutea violării procedurale a articolului 2 al Convenţiei”.

 

Gunoierului i s-a încredinţat prin negociere directă, fără publicarea anunțului de participare, serviciul de colectare a deşeurilor pentru Zona 3 Centru din judeţul Hunedoara. Contractul intră în vigoare din data de 26 octombrie 2022. Este pentru a doua oară când Supercom intră pe uşa din dos în afacere cu SMID Hunedoara şi primeşte la cheie o afacere burduşită cu facilităţi pe care nicio altă firmă competitoare de pe piaţă nu le-a primit. În 2017, administraţia judeţeană a invocat starea de urgenţă pentru a-i da operatorului Supercom (nelicenţiat ANRSC pe atunci), tot fără licitaţie, administrarea depozitului ecologic, parte a unui proiect de 56 milioane de euro, realizat cu fonduri europene.

Noua încredinţare directă vine la pachet cu câteva facilităţi de care n-a beneficiat fostul operator. Astfel, din noiembrie, primăriile arondate zonei de colectare a Supercom vor fi obligate să achite factura de gunoi, urmând ca UAT-urile să recupereze banii de la populaţie. Mai mult, Consiliul Judeţean şi ADI Deşeuri vor să cumpere recipientele necesare colectării separate a deșeurilor reciclabile și biodegradabile, investiţie ce era în sarcina gunoierului, iar contravaloarea să fie recuperată  prin „introducerea amortizării lor în tarif”.  De asemenea, autorităţiile judeţene au redus redevenţa ce trebuie să o plătească Supercom.

Sistemul de Management Integrat a Deşeurilor (SMID) Hunedoara a fost proiectat să dea de lucru pentru cinci firme de salubrizare: una pentru administrarea CMID-ului (groapa ecologică de gunoi) şi alte patru angajate în serviciul de colectare, transport, transfer şi sortare a deșeurilor municipale din zonele 1 Brad, 2 Haţeg, 3 Centru şi 4 Valea Jiului. Titularul proiectului este Consiliul Judeţean Hunedoara, iar afacerea este condusă prin ADI Deşeuri. Pas cu pas, Supercom a acaparat trei din cele şase contracte şi rămâne doar o chestiune de timp până va deţine monopol pe gunoaiele din judeţul Hunedoara.

Un pic de festivitate cu maşini de gunoi

Cele trei zone de salubrizare ratate în prima etapă de Supercom au fost operate de SC Brai- Cata SRL, din 2018 până în prezent. În data de 20 iulie 2022, ADI Deşeuri a hotărât să rezilieze contractele de delegare a serviciului de salubrizare pentru fiecare din aceste zone de colectare, respectiv 1 Brad, 2 Hateg și 3 Centru. În zonele 1 şi 2, care sunt mai puţin atractive ca profit – după cum ne asigură şeful ADI Deşeuri, preavizul dat firmei Brai – Cata a fost de 180 de zile, iar pentru zona de Centru termenul de predare a afacerii a fost la 90 de zile, termen care expiră pe 26 octombrie. Dan Stoian, directorul ADI Deşeuri, susţine că a fost presat de timp să dea serviciul pe mâna Supercom prin încredinţare directă. „Am semnat contractul cu ei luni, 11 octombrie, l-am trimis la Bucureşti (la sediul Supercom, n.red.), ei au fost de acord şi au semnat contractul. Au termen de cinci zile să ne trimită garanţiile. În condiţiile astea, le-am solicitat să înceapă mai repede, pe 24 nu pe 26, şi au fost de acord. Ei sunt în perioada de mobilizare, iar sâmbătă, 22 octombrie, vom face prezentarea flotei lor la Deva, în zona cetăţii. Au adus maşini noi, sunt deja inscripţionate şi înmatriculate în Hunedoara. Vom face un pic de festivitate şi din 24 intră la lucru. Va fi cu contract temporar care prevede tarife mai bune decât cele de dinainte ale lui Brai- Cata pentru că am umblat un pic la redevenţă şi le-am dat o altă redevenţă (mai mică) pe perioadă determinată. Sigur că în aplicaţia mare modificăm din nou redevenţa pentru că între timp au fost amortizate… Redevenţa a fost foarte mare, sunt de acord cu treaba asta, dar aşa au fost scrise şi acceptate contractele la vremea respectivă”, ne spune Stoian.

Primăriile pe post de casierii Supercom

Zonele Brad şi Haţeg, unde preavizul pentru Brai – Cata expiră pe 26 ianuarie 2023, vor fi date pe maxim un an unui operator, timp în care vor fi comasate cu Zona 3 Centru şi pregătite pentru un singur operator de cursă lungă. (Supercom?) „Eu sunt realist şi îmi dau seama că nu am timp să duc o licitaţie deschisă la capăt până în ianuarie. Dacă dă Dumnezeu şi am actele pentru o licitaţie normală, dau drumul la licitaţie, dacă nu o să trecem din nou pe o negociere fără anunţ de publicare. Suntem conştienţi că Zona 1 Brad şi Zona 2 Haţeg sunt zone neatractive, dar vom vedea. După ieşirea lui Brai-Cata cele trei zone vor fi comasate într-o singură zonă, se înlocuieşte tariful cu taxă şi mai multe altele… Dar asta va fi o licitaţie mare. Până atunci mergem pe zonele 1,2 şi 3 cu contracte intermediare pe perioadă de un an sau până la finalizarea licitaţiei, contracte care să asigure funcţionarea serviciului fără întrerupere”, adaugă directorul ADI Deşeuri.

Trecerea de la tarif la taxa pe gunoi este o metodă de facturare care s-a aplicat în judeţul Hunedoara doar acolo unde opera Supercom. Asta înseamnă că gunoierul emite lunar câte o singură factură pentru fiecare primărie arondată zonei, iar primăria plăteşte şi recuperează banii de la populaţie prin impunerea unei taxe. Astfel, Supercom scapă de cheltuiala cu încasatorii şi casieriile. „Am discutat cu colegii mei din ţară. Vă rog să mă credeţi peste tot unde serviciul de salubrizare e pe taxă – lucrurile funcţionează, unde e pe tarif – sunt probleme!”, ne asigură directorul ADI Deşeuri.  

Primarii cu ochii pe cântar, ca pe butelie

Monopolul Supercom la transport şi la depozitare ridică o problemă privind corectitudinea la cântar. Cine verifică cantităţile de gunoi facturate de Supercom? Dan Stoian spune că primarii pot pune câte un om care să stea cu ochii pe cântar, cum a făcut primarul din Petrila în urmă cu câţiva ani. „Acum s-a convins că nu sunt probleme, dar în primul an a verificat fiecare maşină ce urca pe cântar la ieşirea din oraş. Puteţi să-l întrebaţi. Taxa are un mare avantaj şi anume că fiecare primărie plăteşte atâta gunoi cât se ridică de la el din UAT. Tariful pe persoană creşte artificial costurile pentru că mulţi au plecat în străinătate dar figurează cu domiciliul aici”, spune directorul ADI Deşeuri.

În Hunedoara ştim deja că Supercom bagă din burtă cantităţi nereale de deşeuri. În presă au apărut câteva articole care arată că Supercom raportează că a tratat fizic în staţia TMB peste 93.000 tone pe an, deşi capacitatea maximă proiectată a staţiei este de doar 82.379 tone/an. Până la urmă s-a convenit la mica înţelegere că fabricantul utilajului a greşit parametrii şi că staţia TMB din Hunedoara poate mai mult. Până la 109.200 tone/an. Şi cu asta, basta!

Primul pas spre monopol

Spre sfârşitul lunii noiembrie 2015, firma Strabag (în asociere cu Acomin SA ) a încheiat execuţia lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) din Bârcea Mare, dar până în mai 2017, uzina ecologică de procesare a gunoaielor a stat închisă fiindcă şefii judeţului s-au împotmolit în procedurile de licitaţie. La sfârşitul anului 2016, conducerea Consiliului Judeţean (PSD) promitea să dea CMID-ul, temporar, în administrarea unei firme, cu condiţia ca operatorul să se angajeze că nu va participa la licitaţia de atribuire definitivă a serviciului. Preşedintele Mircea Bobora justifica acea clauză „să nu apară suspiciuni că ar încerca cineva să bage un operator pe uşa din dos”. Supercom a preluat afacerea prin încredinţare directă (negociere fără publicare prealabilă), în 2 mai 2017, iar între CJ Hunedoara şi Supercom a fost încheiat un „contract de prestări servicii”, care de fapt era o concesiune mascată. („Prestatorul” Supercom nu primea bani, ci se obliga să plătească „beneficiarului” CJ Hunedoara!) La semnarea actului, în contract nu mai era nicio clauză restrictivă, iar Ilie Ciuclea, patronul Supercom, declara tranşant: „Este firesc să participăm la licitaţie, pentru că de asta am pus piciorul aici!”.  Acesta a fost primul pas în drumul bine organizat de monopolizare a afacerii cu gunoaie în Hunedoara.