Gunoierului i s-a încredinţat prin negociere directă, fără publicarea anunțului de participare, serviciul de colectare a deşeurilor pentru Zona 3 Centru din judeţul Hunedoara. Contractul intră în vigoare din data de 26 octombrie 2022. Este pentru a doua oară când Supercom intră pe uşa din dos în afacere cu SMID Hunedoara şi primeşte la cheie o afacere burduşită cu facilităţi pe care nicio altă firmă competitoare de pe piaţă nu le-a primit. În 2017, administraţia judeţeană a invocat starea de urgenţă pentru a-i da operatorului Supercom (nelicenţiat ANRSC pe atunci), tot fără licitaţie, administrarea depozitului ecologic, parte a unui proiect de 56 milioane de euro, realizat cu fonduri europene.

Noua încredinţare directă vine la pachet cu câteva facilităţi de care n-a beneficiat fostul operator. Astfel, din noiembrie, primăriile arondate zonei de colectare a Supercom vor fi obligate să achite factura de gunoi, urmând ca UAT-urile să recupereze banii de la populaţie. Mai mult, Consiliul Judeţean şi ADI Deşeuri vor să cumpere recipientele necesare colectării separate a deșeurilor reciclabile și biodegradabile, investiţie ce era în sarcina gunoierului, iar contravaloarea să fie recuperată  prin „introducerea amortizării lor în tarif”.  De asemenea, autorităţiile judeţene au redus redevenţa ce trebuie să o plătească Supercom.

Sistemul de Management Integrat a Deşeurilor (SMID) Hunedoara a fost proiectat să dea de lucru pentru cinci firme de salubrizare: una pentru administrarea CMID-ului (groapa ecologică de gunoi) şi alte patru angajate în serviciul de colectare, transport, transfer şi sortare a deșeurilor municipale din zonele 1 Brad, 2 Haţeg, 3 Centru şi 4 Valea Jiului. Titularul proiectului este Consiliul Judeţean Hunedoara, iar afacerea este condusă prin ADI Deşeuri. Pas cu pas, Supercom a acaparat trei din cele şase contracte şi rămâne doar o chestiune de timp până va deţine monopol pe gunoaiele din judeţul Hunedoara.

Un pic de festivitate cu maşini de gunoi

Cele trei zone de salubrizare ratate în prima etapă de Supercom au fost operate de SC Brai- Cata SRL, din 2018 până în prezent. În data de 20 iulie 2022, ADI Deşeuri a hotărât să rezilieze contractele de delegare a serviciului de salubrizare pentru fiecare din aceste zone de colectare, respectiv 1 Brad, 2 Hateg și 3 Centru. În zonele 1 şi 2, care sunt mai puţin atractive ca profit – după cum ne asigură şeful ADI Deşeuri, preavizul dat firmei Brai – Cata a fost de 180 de zile, iar pentru zona de Centru termenul de predare a afacerii a fost la 90 de zile, termen care expiră pe 26 octombrie. Dan Stoian, directorul ADI Deşeuri, susţine că a fost presat de timp să dea serviciul pe mâna Supercom prin încredinţare directă. „Am semnat contractul cu ei luni, 11 octombrie, l-am trimis la Bucureşti (la sediul Supercom, n.red.), ei au fost de acord şi au semnat contractul. Au termen de cinci zile să ne trimită garanţiile. În condiţiile astea, le-am solicitat să înceapă mai repede, pe 24 nu pe 26, şi au fost de acord. Ei sunt în perioada de mobilizare, iar sâmbătă, 22 octombrie, vom face prezentarea flotei lor la Deva, în zona cetăţii. Au adus maşini noi, sunt deja inscripţionate şi înmatriculate în Hunedoara. Vom face un pic de festivitate şi din 24 intră la lucru. Va fi cu contract temporar care prevede tarife mai bune decât cele de dinainte ale lui Brai- Cata pentru că am umblat un pic la redevenţă şi le-am dat o altă redevenţă (mai mică) pe perioadă determinată. Sigur că în aplicaţia mare modificăm din nou redevenţa pentru că între timp au fost amortizate… Redevenţa a fost foarte mare, sunt de acord cu treaba asta, dar aşa au fost scrise şi acceptate contractele la vremea respectivă”, ne spune Stoian.

Primăriile pe post de casierii Supercom

Zonele Brad şi Haţeg, unde preavizul pentru Brai – Cata expiră pe 26 ianuarie 2023, vor fi date pe maxim un an unui operator, timp în care vor fi comasate cu Zona 3 Centru şi pregătite pentru un singur operator de cursă lungă. (Supercom?) „Eu sunt realist şi îmi dau seama că nu am timp să duc o licitaţie deschisă la capăt până în ianuarie. Dacă dă Dumnezeu şi am actele pentru o licitaţie normală, dau drumul la licitaţie, dacă nu o să trecem din nou pe o negociere fără anunţ de publicare. Suntem conştienţi că Zona 1 Brad şi Zona 2 Haţeg sunt zone neatractive, dar vom vedea. După ieşirea lui Brai-Cata cele trei zone vor fi comasate într-o singură zonă, se înlocuieşte tariful cu taxă şi mai multe altele… Dar asta va fi o licitaţie mare. Până atunci mergem pe zonele 1,2 şi 3 cu contracte intermediare pe perioadă de un an sau până la finalizarea licitaţiei, contracte care să asigure funcţionarea serviciului fără întrerupere”, adaugă directorul ADI Deşeuri.

Trecerea de la tarif la taxa pe gunoi este o metodă de facturare care s-a aplicat în judeţul Hunedoara doar acolo unde opera Supercom. Asta înseamnă că gunoierul emite lunar câte o singură factură pentru fiecare primărie arondată zonei, iar primăria plăteşte şi recuperează banii de la populaţie prin impunerea unei taxe. Astfel, Supercom scapă de cheltuiala cu încasatorii şi casieriile. „Am discutat cu colegii mei din ţară. Vă rog să mă credeţi peste tot unde serviciul de salubrizare e pe taxă – lucrurile funcţionează, unde e pe tarif – sunt probleme!”, ne asigură directorul ADI Deşeuri.  

Primarii cu ochii pe cântar, ca pe butelie

Monopolul Supercom la transport şi la depozitare ridică o problemă privind corectitudinea la cântar. Cine verifică cantităţile de gunoi facturate de Supercom? Dan Stoian spune că primarii pot pune câte un om care să stea cu ochii pe cântar, cum a făcut primarul din Petrila în urmă cu câţiva ani. „Acum s-a convins că nu sunt probleme, dar în primul an a verificat fiecare maşină ce urca pe cântar la ieşirea din oraş. Puteţi să-l întrebaţi. Taxa are un mare avantaj şi anume că fiecare primărie plăteşte atâta gunoi cât se ridică de la el din UAT. Tariful pe persoană creşte artificial costurile pentru că mulţi au plecat în străinătate dar figurează cu domiciliul aici”, spune directorul ADI Deşeuri.

În Hunedoara ştim deja că Supercom bagă din burtă cantităţi nereale de deşeuri. În presă au apărut câteva articole care arată că Supercom raportează că a tratat fizic în staţia TMB peste 93.000 tone pe an, deşi capacitatea maximă proiectată a staţiei este de doar 82.379 tone/an. Până la urmă s-a convenit la mica înţelegere că fabricantul utilajului a greşit parametrii şi că staţia TMB din Hunedoara poate mai mult. Până la 109.200 tone/an. Şi cu asta, basta!

Primul pas spre monopol

Spre sfârşitul lunii noiembrie 2015, firma Strabag (în asociere cu Acomin SA ) a încheiat execuţia lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) din Bârcea Mare, dar până în mai 2017, uzina ecologică de procesare a gunoaielor a stat închisă fiindcă şefii judeţului s-au împotmolit în procedurile de licitaţie. La sfârşitul anului 2016, conducerea Consiliului Judeţean (PSD) promitea să dea CMID-ul, temporar, în administrarea unei firme, cu condiţia ca operatorul să se angajeze că nu va participa la licitaţia de atribuire definitivă a serviciului. Preşedintele Mircea Bobora justifica acea clauză „să nu apară suspiciuni că ar încerca cineva să bage un operator pe uşa din dos”. Supercom a preluat afacerea prin încredinţare directă (negociere fără publicare prealabilă), în 2 mai 2017, iar între CJ Hunedoara şi Supercom a fost încheiat un „contract de prestări servicii”, care de fapt era o concesiune mascată. („Prestatorul” Supercom nu primea bani, ci se obliga să plătească „beneficiarului” CJ Hunedoara!) La semnarea actului, în contract nu mai era nicio clauză restrictivă, iar Ilie Ciuclea, patronul Supercom, declara tranşant: „Este firesc să participăm la licitaţie, pentru că de asta am pus piciorul aici!”.  Acesta a fost primul pas în drumul bine organizat de monopolizare a afacerii cu gunoaie în Hunedoara.