La Neamţ s-a prăbuşit un pod, iar la Hunedoara un drumar a fost trimis în judecată pentru dare de mită. Ştirile au apărut aproape concomitent şi ai zice că nu există nicio legătură între ele. Ceva-ceva totuşi le leagă: modul în care operează cei ajunşi la butoane în România.

Podul peste Siret din judeţul Neamţ a fost re-făcut pe bani publici de Consiliul Judeţean Neamţ printr-o o firmă de casă a „baronului” local Ionel Arsene (PSD). Presa vorbeşte acum despre legăturile de cumetrie dintre patronatul firmei şi preşedintele Consiliului Judeţean. Podul, inaugurat cu fast în noiembrie 2021, s-a rupt joi – 8 iunie 2022, ziua în care DNA Alba Iulia comunica faptul că un drumar din Hunedoara a fost trimis în judecată pentru că a dat o şpagă de 100.000 euro vicepreşedintelui CJ Hunedoara, Tiberiu Balint (PNL). Anterior, în martie, fusese trimis în judecată Balint pentru luare de mită. (Cum dumnezeu au reuşit iluminati de la Anticorupţie să rupă şpaga în două dosare penale: unul pentru că a luat, altul pentru că a dat? )

Afaceristul hunedorean Milică Pup a plătit mai bine de o jumătate de milion de lei doar pentru a rămâne mufat la banii publici. Cât câştiga Milică din contractele cu administraţia judeţeană ca să-şi permită o astfel de şpagă? La scorurile astea pare un miracol că judeţul Hunedoara mai are drumuri.

Totuşi nu despre asta aş vrea să discutăm acum. Cazul de la Hunedoara a intrat „în vizorul” procurorilor în 2013-2014. Ce putem deduce de aici? Că peste 8-9 ani s-ar putea să primim un comunicat de presă de la DNA din care să aflăm cu un constructor din judeţul Neamţ a fost trimis în judecată pentru lucrările la podul rupt pe Siret în 2022. Până atunci, fiecare îşi vede de viaţă şi de înmulţitul banilor. De obicei partea cu prejudiciul se întâlneşte în mod fericit cu prescripţia. Un jurist din Primăria Deva mi-a mărturisit că în ultimii 20 de ani nu a fost recuperat niciun prejudiciu dovedit în instanţă. (Nu vorbim de câţi au furat, ci doar de cei prinşi!) Banii sifonaţi nu se dau niciodată înapoi.

Nu-i de mirare că politicienii scăpătaţi din motive de corupţie revin mereu şi mereu în fruntea bucatelor. Unii ajung prin votul celor mulţi, care judecă după sloganul „a furat, dar a şi făcut”. Alţii sunt traşi în sus prin gaşca de partid care, de obicei, nu-i lasă în urmă.

Dar toate astea nu se pot întâmpla fără ajutor din partea celor care înfăptuiesc actul de justiţie.