S-a bătut palma. Mintia cea născută pe locul unui castru roman, renaște. Sau, mă rog, poate avea o perspectivă, ca o luminiță de la capătul tunelului. Consensul coaliției a fost mai tare decât orgoliile și reprezentanții s-au așezat la masă, alături de investitorul arab. Și la poza de final, evident. Conferință de presă și dă-i cu lămuririle. Toată lumea sprijină demersurile însă fără să-și asume răspunderi și fără să se calce pe bombeu unul pe celălalt. Declarațiile părților sunt mai degrabă prudente. Lipsesc certitudinile cu „viitor de aur Mintia are”. Doar investitorul are obligații clare. Drumul Mintiei este pavat cu intenții bune, doar că dubiile și îndoielile apar cu carul. Nu poți să nu fii Toma Necredinciosul într-o țară în care se minte tot la a doua respirație.
Termocentrala nu se va dezmembra, până nu va începe construirea uneia noi și performante. Construirea nu va începe decât după obținerea avizelor. Obținerea avizelor nu este o certitudine. Toată lumea îl folosește, ca măsură de siguranță pe „dacă”. Dacă primim, dacă vom găsi înțelegere, dacă ministerul, dacă primăria, dacă investitorul, dacă se va realiza conducta. Centrala va funcționa pe gaz. Niet cărbune ! Criza globală de gaz este departe de a se stinge și urcă derdelușul, în loc să-l coboare. Gazul, dacă vine, trebuie să vină printr-o conductă nouă care trebuie montată țeavă în țeavă și abia după aia încep cele 27 de luni la care s-au angajat reprezentanții arabi că vor da primul pui de megawatt. Bătălia dintre timp și fier o va câștiga timpul. Aliatul timpului este iarna. Fierul va rugini și un sfert din Mintia de astăzi nu va mai putea fi folosită după trei ani. Așa spun și cei în cunoștință de cauză.
La conferința de presă s-a vorbit în română, (mă rog, aia pe care o știm) în engleză, iar bossul cumpărător a grăit în arabă. Adică din arabă se traducea în engleză, din engleză în română și viceversa. Din CV-ul său, al bossului, reiese că a avut de a face cu Oxford, o universitate la care nu s-a vorbit niciodată o altă limbă decât engleza. Aici, însă, a fost nevoie de un translator pentru a se face înțeles. Cam cusută cu ață albă atitudinea.
Primele contacte în România, la începuturile democrației, afaceristul arab le-a avut în domeniul agriculturii. România este pentru el singura țară din Europa unde face investiții în energie. Curios, nu ? De la agricultură la energie, sau invers, e doar un pas.
În consecință, glonțul este pregătit în butoiaș, ca la ruleta rusească și cu atâtea suspiciuni, nu este exclus ca peste o perioadă, nu prea îndelungată, alianța dintre timp, interese și neputință să aducă Mintia, în cel mai fericit caz, la stadiul de ogor mănos.
Fie să greșim !
