„Fă-mi o poză. Sunt venit din Timișoara”, mi-a cerut un domn de vreo 80 de ani, lângă gorunul lui Avram Iancu, din Panteonul Moților. A urmat o lecție de istorie amănunțită, cum rar mi-a fost dat să aud. Oamenii s-au strâns în jurul octogenarului să-l asculte, uitând, pe moment, că au venit la mormântul lui Avram Iancu să facă poze.

La Serbările Naționale de la Țebea din acest an s-au strâns vreo 15.000 de oameni, veniți din toate județele țării. Au fost și oficialități, poate prea multe, față de alți ani.

Un grup de tulnicărese a vegheat la mormântul lui Iancu. Tulnicele lor au amuțit în acest an. Se pare că nu au fost incluse în programul organizatorilor. Militari aliniați, fanfară și preoți. Oameni în costume tradiționale și o mulțime de drapele tricolor.

Frumoși și sobri, membrii Asociației NEAMUNIT s-au recules la mormântul Crăișorului, după ce s-a încheiat ceremonia oficială. Păreau triști, dar nu resemnați. Mulțimea strânsă în fața bisericii s-a risipit, pentru a le face loc. A fost al treilea an în care acești tineri, în costume românești autentice, au parcurs, la pas, Drumul lui Iancu, de la Vidra la Țebea.

Este al treilea an în care mergem pe Drumul Iancului, este drumul pe care chiar mergea Avram Iancu de la Vidra la Bulzeștii de Sus, Baia de Criș și venea la Țebea. Alături de Aureliu Surulescu am și marcat tot Drumul Iancului cu tăblițe din doi în doi kilometri, iar în Dealul Crișului am pus o troiță și un tricolor. Drumul Iancului nu este doar o drumeție peste munte. Este o călătorie spre România din noi, unde ar trebui să ne găsim fiecare partea de bine și să lăsăm urma de bine, pe unde trecem”, a spus Daniel Stanc.

Cum spunea Daniel foarte bine, am marcat drumul, dar nu l-am marcat doar cu tăblițe, l-am marcat cu pasul. L-am marcat cu sudoare și l-am marcat cu speranța că românii vor prinde din nou drumul acela, să vină la Țebea. Și, cum spunea foarte bine un preot, toată România să fie o Țebea. Pentru că, ceea ce nu înțelege lumea și ar face bine să înțeleagă la un moment dat, Avram Iancu e o stare de spirit. Se spune că s-au împlinit 150 de ani de la moartea sa, dar nu e adevărat. Nu e adevărat, Avram Iancu nu a murit! Și, după cum vedeți, duhul lui Iancu ne cheamă aici. Avram Iancu a intrat în nemurire prin noi, în primul rând, și prin generațiile care vin. Cu privire la ceea ce s-a întâmplat aici, țin să menționez că parastasul Eroului Avram Iancu a fost ieri (n.r. 10 septembrie), nu azi (11 septembrie). Astăzi a fost parastasul unei clase politice corupte, care de 32 de ani, înțelege să-l sărbătorească pe Avram Iancu cu mici, cu bere, cu huiduieli, cu țipete cu urlete și așa mai departe. Nu cred că este în duhul lui Iancu, degeaba cântă «Trăiască duhul lui Iancu». Ar face bine să înțeleagă că puțină smerenie nu le strică”, a declarat Aureliu Surulescu, de la Asociația NEAMUNIT, dar și președinte fondator al Ligii pentru Deșteptarea Românilor.

Vine în fiecare an și stă în același loc, în picioare, lângă gardul cimitirului. Un munte de om, cu privirea ațintită spre cer. Este o apariție, cum ne place să spunem. În acest an, a avut nevoie de ajutorul medicilor, chiar acolo, la poalele cimitirului. Am aflat că medicii din Brad l-au repus pe picioare, ca să poată face cale întoarsă în comuna Cristian, din județul Brașov.

Din județul Neamț până la Țebea e cale lungă și obositoare, dar nu pentru Toader Bordei. Sub „povara” simbolurilor naționale își făcea loc prin mulțimea din fața bisericii. În 2018, la Centenar, și-a permis o „extravaganță”. S-a împrumutat la bănci, pentru a putea veni la Alba Iulia. Banii de la bancă i-a cheltuit și pentru a transporta cu el un măgăruș. Are planuri mari, inclusiv de schimbare a Constituției, ceea ce ar duce la o reașezare a situației politice din România, susține cu blândețe Toader Bordei.

„Am venit din județul Neamț, comuna Ștefan cel Mare. În 2018, cu prietenul meu măgăruș, pe care-l cheamă Ghiocel, am fost la aniversarea de 100 de ani, de la Marea Unire. La anul, dacă om fi sănătoși și nu vor fi probleme la graniță, o să venim și cu măgărușul și cu mai mulți oameni să sărbătorim Marea Unire”, a promis Toader Bordei.

Spectacolul folcloric moderat de Iuliana Tudor a strâns mii de oameni în fața scenei. Cap de afiș – Nicolae Furdui Iancu, un fidel al Serbărilor de la Țebea și un artist care a venit la mormântul Crăișorului și în anii de pandemie, când concertele erau interzise. Sava Negrean Brudașcu, Veta Biriș, Gheorghe Roșoga, Vasilica Dinu, Floarea Calotă, Matilda Pascal Cojocărița  sunt doar câțiva dintre interpreții care le-au cântat oamenilor veniți la Țebea.

Natalia Bumbac

P.S.

Toate ca toate, însă, un lucru este cert. Avem un premier gurmand, care apreciază mult produsele din zona Apusenilor. Asta s-a servit la corturile partidelor, instalate în câmpul de lângă cimitir. Premierul Nicolae Ciucă a fost așteptat la cortul PNL și la cel al lui Falcă, din Arad. În ambele locuri a servit cu poftă din bucatele consistente. O fi avut o viață austeră la popotă. Cine știe…