Ce știm și vedem acum este că e cutremur. Nu se știe la ce adâncime sau de la ce înălțime s-a produs, dar pe scara Richter este mare, peste 7. Urmările lui nu au fost contabilizate încă. Nici pagubele, nici victimele.
Reîntoarcerea lui Mircia Muntean în PNL a fost epicentrul cutremurului și acum privim cu stupoare cum zeci, dacă nu sute de membrii ai PNL, care în campaniile trecute aveau ca sarcină de partid aruncarea cu fecale în fostul locatar de la Penitenciarul Bârcea, stau acum nedumeriți, de ce ar trebui să facă, temători de a „pupa piața Independenței”.
Brusc, întrebările au inundat, ca un tsunami, viața și așa agitată a unei organizații în derivă. Nimeni nu răspunde la ele. Între fanfaronadele publicitare de pe Facebook, care nu dau răspunsuri, și „gura târgului care știe tot” avem pe tarabe de toate. Între tradiționalul limbaj de lemn, zâmbete inepte, forțate și penibile, fotografii tradiționale și caraghioase, declarații fără subiect și predicat sau răspunsuri cu „nu comentez” speculații de presă ale atotștiutorilor, presupuneri ridicole ale chibiților de la cafeneaua din colț și ale precupețelor de la piață, avem de toate. Dar nu găsim răspunsurile clare, răspicate, normale, pe care o întreagă comunitate le așteaptă. Și întrebările curg și oamenii, alegătorii, cei care și-ar dori să fie conduși cu onestitate, așteaptă răspunsuri.
Cine a avut ideea aducerii lui Mircia Muntean în PNL? (Nu se pune răspunsul, „noi, unitatea de monolit a PNL”) Cineva a avut ideea asta creață sau genială, cum o fi ea, cineva a trebuit să propună primul. A simțit Vetuța Stănescu sabia lui Damocles deasupra capului și a acceptat să fie supusă unor presiuni de mai sus? A fost dânsa conștientă că organizația ei este la apă, măcinată de dezbinare și a căutat un colac de salvare? Cât de greu a fost de convins și mai ales ce a primit, drept recompensă, traseistul politic Mircia Muntean în schimbul semnăturii? Funcții la nivel guvernamental, pentru ginerică și fiica lui, așa cum se zvonește? Cum a fost convins Florin Oancea să înghită un piramidon al naibii de amar, acceptând un armistițiu mai greu decât cel din Gaza, după luptele la baionetă, cu sânge pe pereți, pe care le-a purtat cu faimosul „4×4”? Ce va face principialul onest Traian Berbeceanu, cel care l-a anchetat pe fostul edil și care, la rândul lui a fost crunt lovit de acesta în momentele când era căzut? A avut vreo implicare Lucian Heiuș, abil politician negociator dar fost adversar neîmpăcat a lui Florin Oancea? Unde se află, în această ecuație Tiberiu Balint, fost strateg de marcă al PNL, cel care acum își pune cenușă în cap pentru susținerea deosebit de eficace în înscăunarea actualului primar? Plecarea lui Vasilică Potecă din PNL nu are, oare, ramuri în acest cutremur? Este Mircia Muntean un cal troian pentru întreg județul, gata să bată satele, nedeile, parangheliile și concertele de colinzi ca să racoleze dintre rămășițele efemerei sale treceri prin PSD și alte partide minuscule? Este Mircia gândit de PNL ca un vârf de lance gata să străpungă eficienta administrație a lui Dan Bobouțanu la Hunedoara? Ce se va întâmpla cu eternul cățeluș al lui Mircia, nu cel ținut cu grijă în brațe, la accident, ci cu Răzvan Mareș, un alt personaj care a mușcat dosul lui Florin Oancea și care este gata să sfâșie cravata verde de ecologist în schimbul unei promise poziții de top în noua conjunctură? Va reveni în peisaj echipa de interlopi ai lui Mircia Munteanu care în trecutele sale campanii făcea lucrurile murdare? Va fi ea acceptată de integra conducere a PNL Hunedoara?
Redacția noastră va încerca să caute aceste răspunsuri în cele mai nebănuite unghere, la cele mai neobișnuite și surprinzătoare personaje din politica hunedoreano-deveană, oameni care sunt sau au fost conectați la viața politică. Răspunsurile vor trebui să iasă la iveală, într-un fel sau altul pentru că nu putem asista, tot mai triști, la transformarea electoratului într-un veritabil cetățean turmentat ajuns la eterna întrebare: „Dar eu cu cine votez?”
P.S. PSD și AUR și-au cumpărat pop-corn și fotolii în rândul întâi ca să vadă şi să râdă mai bine. USR, umbrit de scandalul Elenei de la Hațeg, s-a dus mai în spatele sălii, mai la întuneric, fără pop corn, dar atent. Toți așteaptă finalul cu numărătoarea victimelor și a pagubelor.
