Profesorul Ioan Piso nu mai are nevoie de prezentare. Este greu de crezut că cineva care are legături mai apropiate sau mai depărtate cu istoria să nu fi auzit de numele unuia dintre cei mai importanți arheologi și dascăli ai Europei. Recunoscut și apreciat în marile universități europene, profesorul Piso a păstorit și a format, de peste o jumătate de secol, sute de studenți, mulți dintre ei devenind arheologi și istorici de renume.
Pentru mulți, profesorul Piso este un personaj incomod. El este dușman înverșunat al jumătăților de măsură și al compromisului. El este cel care, cu încăpățânare profesională, nu se sfiește să pună degetul pe răni pe care unii le-ar vrea cicatrizate.
Sarmizegetusa, cea romană, i-a fost a doua casă de peste 50 de ani. Acolo s-a format profesional, acolo a format, la rândul său, zeci de studenți în campaniile arheologice pe care le-a condus.
La Ulpia Traiana se pare că nu a fost liniște niciodată, nici înainte și nici după retragerea aureliană. Motivele au fost de fiecare dată altele. În zilele noastre, fosta capitală a Daciei Romane a fost zguduită de tot felul de scandaluri care de care mai răsunătoare. Dispariția buzduganului de la Zeicani, retrocedări ilegale de terenuri aparținând sitului, braconaj arheologic, furturi de piese ornamentale, construcții ilegale în plin sit, cu complicitatea autorităților, dispariții misterioase din muzeu, distrugeri ale monumentelor, restaurări controversate, și multe altele au fost prilej de gâlceavă în Ulpia Traiana.
Ultima, este, de departe, cea mai penibilă și mai stânjenitoare pentru mediul angrenat în cercetarea și administrarea Sarmizegetusei.
După 50 de ani, bătuți pe muchie, de activitate neîntreruptă printre ruinele romane, profesorul Piso este alungat din baza arheologică a Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei din Cluj, tocmai de unul dintre foștii săi studenți, unul pe care l-a îndrumat, l-a promovat și l-a adus de mână în Sarmizegetusa.
Felix Marcu, directorul MNIT din Cluj i-a trântit uşa în nas profesorului Piso pe motiv că a îndrăznit să-i conteste unele decizii legate de Ulpia Traian Sarmizegetusa. „… cine mă acuză pe mine și, implicit, instituția organizatoare a cercetărilor preventive, MNIT, proprietara Bazei, nu va avea acces în aceasta„, scrie şeful Muzeului.
Profesorul Ioan Piso este stupefiat de rigiditatea şi dispreţul faţă de dialog afişate de fostul său student.
„Eram director al muzeului clujean, când am finalizat baza de cercetări în anul 1998, iar în anul 1999 l-am primit în ea cu toată căldura și pe Felix Marcu. Acum, același Felix Marcu, devenit între timp director al aceluiași muzeu clujean, îmi interzice accesul în baza arheologică, ceea ce mă obligă să continui, împreună cu colegii mei, practica arheologică dintr-o pensiune. Conform protocoalelor în vigoare eu sunt membru al colectivului de cercetare din partea Universității din Cluj”, precizează Ioan Piso.
„Mi s-a adus la cunoștință, în scris, că nu mai am voie să intru în bază, iar administratorul bazei a fost instruit în acest sens. Pe Felix Marcu eu l-am adus la Sarmizegetusa, când intrase în conflict cu un alt șef de șantier arheologic, l-am angajat la Muzeul din Cluj, i-am condus doctoratul, l-am implicat în toate proiectele științifice și l-am ajutat să obțină o bursă Humboldt la Köln. În ianuarie 2016, Vlad Alexandrescu, ministru al Culturii, m-a întrebat dacă nu doresc să reiau din nou Muzeul din Cluj. Am refuzat și, față de martori, l-am recomandat pe Felix Marcu. Mi-am permis însă în ultimul timp să-i reproșez o atitudine nepotrivită față de monumente și devieri de comportament, la început cu blândețe, iar apoi cu un ton mai apăsat. Acum sunt pedepsit pentru delict de opinie de către fostul meu student, doctorand și colaborator. Am încercat, ca reprezentant al Universității, să impun anumite linii roșii în privința monumentelor din Sarmizegetusa și a comportamentului. Este însă convins că numai el are dreptate. Așa ceva este nepermis nu numai într-o democrație, ci și în știință și în relațiile dintre oameni. Îmi permit să afirm, ca fost profesor al său, că Felix Marcu are două mari defecte. Nu cunoaște îndoiala, ceea ce este contrar spiritului științific, și nu suportă povara recunoștinței”, mai spune profesorul Piso.
Lucrurile pe care Ioan Piso i le impută lui Felix Marcu sunt multe și țin de felul în care acesta înțelege să neglijeze normalitatea în Ulpia Traiana precum și refuzul acestuia de a accepta orice colaborare cu fostul său mentor.
„Alături de colegii mei Ovidiu Țentea, Florian Matei Popescu și Vitalie Bârcă am cerut ca proiectele de restaurare și punere în valoare, cercetările arheologice preventive și supravegherile să fie supuse atenției tuturor arheologilor implicați în cercetarea arheologică de la Sarmizegetusa. Același lucru i-a fost solicitat de două ori și de către Comisia Națională de Arheologie, iar asta cu atât mai mult în cazul forului lui Traian, săpat și publicat în totalitate de mine. Felix Marcu nu ține cont de nimic și de nimeni și refuză orice colaborare. Încalcă intenționat deontologia profesională și legea drepturilor de autor, făcând așa-zise săpături preventive peste cele făcute de noi în trecut. Prin asta se cheltuiesc bani inutil și se distrug monumentele. Cel mai bun exemplu este săpătura de la intrarea în forul lui Traian, „locul gromei”, locul sacru din care a fost întemeiată Sarmizegetusa romană.
Apoi, Felix Marcu încalcă protocolul semnat de mai multe instituții de profil, care prevede foarte clar colaborarea și cooperarea între toți cei implicați. Nu pot să nu remarc o nepotrivită asociere, pe considerente personale, cu arhitectul Bogdan Fodor, care nu are niciun fel de experiență în restaurările monumentelor romane. Soluțiile date de ei dăunează celui mai important monument al Daciei romane și anume forului lui Traian. Nu pot să trec peste toate acestea și nu doresc să fiu părtaș la mutilarea Sarmizegetusei”, spune profesorul clujean.
Explicate, pe îndelete, fiecare dintre aceste probleme care îl frământă pe profesorul Piso, pot face obiectul unui articol sau, de ce nu, al unor anchete. Hunedoreanul Info va documenta fiecare dintre ele și le va aduce în fața opiniei publice.