Manipularea emoţiei colective printr-o falsă grijă faţă de natură a fost demascată şi din interiorul „mişcării ecologice” de un biolog cu reputaţie impecabilă. Dr. Peter Lengyel avertiza cu mult înaintea evenimentelor de pe Râul Alb că ecologismul a fost deturnat în beneficiul unor interese de tip mafiot. Pe blogul său despre natură, „probabil cel mai bun din România” (apreciere: România Liberă), Dr. Peter Lengyel consemna: „Cred că mişcarea neguvernamentală de mediu din ţara asta devine din ce în ce mai jalnică. Pe la începuturi a existat o scurtă perioadă de entuziasm, care a durat poate 5-7 ani, când se punea suflet pe bune în cele ce se derulau, când exista o implicare sinceră şi până la capăt în privinţa acţiunilor celor mai mulţi care făceau parte din această mişcare. A urmat apoi perioada proiectelor din ce în ce mai mari şi mai birocratice, a consorţiilor, a coaliţiilor aflate la cheremul persoanelor implantate de diferite mafii. Banul vorbeşte, şi vorbeşte tare” (video 2.1). 

 

Odată cu toamna anului 2014, când am început lucrările în şantierul de la Coroieşti, activiştii au făcut mai multe sesizări şi plângeri penale prin care ne acuzau că am obţinut ilegal autorizaţiile de construire pentru două microhidrocentrale, că am tăiat ilegal pădurea din zonă şi că am început distrugerea Râului Alb. Sesizările au fost făcute sub paravanul ONG-urilor de mediu: Efectul Fluture, Agent Green, Coaliţia Natură 2000, Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS) şi Societatea Academică Română (romaniacurata.ro). Reclamaţiile sunt de fapt nişte minciuni agresive, rudimentar camuflate în spatele unor idealuri frumoase despre natură. Cu timpul, s-a dovedit că membrii acestor ONG-uri sunt, de fapt, mercenari protejați de anumite grupuri de interese cu influență până la vârful „statului”. Legea după care funcționează ONG-urile la noi permite finanțarea acestor agenți de influență fără să se știe cine-i plătește cu adevărat. Pentru a fi credibili, aceștia se erijează în reprezentanți ai societății civile sub diferite acoperiri: ONG-iști, ecologiști, #REZISTI, salvatorii planetei, progresişti, politicieni, etc.

Pentru prima dată în România mișcarea #REZIST a fost revendicată de membrii ONG-ului Efectul Fluture din Cluj (în prezent Declic), cunoscuți încă din 2013, după protestele „Salvați Roşia Montană”. Între timp ne-am lămurit că acești „salvatori” sunt, în realitate, protestatari de profesie, agitatori și provocatori folosiți pentru înlăturarea unor „ţinte” politice şi economice, după cum relatează jurnalistul Ion Spînu în ziarul Cotidianul: „#REZIST manipulează pentru bani şi politică” (art.1)

 

Cum au ajuns nişte agitatori să facă „legea” pe scena publică? Răspunsul vine din Protocoalele secrete, încheiate de Parchetul General cu aceste ONG-uri. Chiar dacă, aparent şi formal, protocoalele au fost desecretizate, cârdăşia „protocolară” produce în continuare derapaje grave în actul de înfăptuire a justiţiei. Am văzut cu toţii că cele mai multe din acţiunile #Rezist s-au transformat în adevărate hărţuieli şi provocări la violenţă. De fiecare dată, însă, procurorii le-au ,,spălat” faptele prin celebre clasări non-motivate. În contrapartidă, membrii grupării au protestat isteric în apărarea procurorilor, atunci când a fost vorba de modificări la legile justiţiei prin care urmau să fie eliminate „portiţele de scăpare” destinate procurorilor care comit abuzuri. Puţini ştiu că identitatea vizuală #Rezist a fost creată de una dintre membrele Declic.ro. Este vorba despre Luminiţa Dejeu, care se prezintă astfel: „Este grafician de profesie și campaigner Declic. Implicată în campanii de bună guvernare, Luminița este autorul primei petiții virale a Declic. În ianuarie 2017, ea a creat vizualul #Rezist, care a devenit simbolul protestelor din România. Când nu e la birou, Luminiței îi place să gătească și să posteze pe Facebook reușitele sale culinare“ (video 2.2)

Contestaţii făcute din interes de gaşcă  

Primele petiţii împotriva investiţiilor de pe Râul Alb au eşuat pentru că avizele şi autorizaţia de construire au fost în deplină legalitate. Aşa-zişii ecologişti ştiau acest lucru pentru că primiseră, încă din anul 2014, răspunsuri din care reiese în mod clar că proiectele se desfăşurau într-un cadru legal (doc.1). Cu toate acestea, ei au continuat campania de denigrare pe motiv că instituţiile publice nu au „percutat” la pretenţiile lor. Activistul Dejeu Călin spune că a aflat în august 2014, de pe site-ul APM Hunedoara,  despre decizia nr.1327/26.08.2013, privind microhidrocentralele de la Râul Alb, dar s-a simţit ignorat. Aşadar, el confirmă că a contestat actul împreună cu Roxana Pencea Brădățan, în calitate de membrii fondatori ai ONG-ului Efectul Fluture (în prezent Declic), mult după termenul legal al dezbaterii publice (doc.2). Acest detaliu este extrem de important pentru că, veţi vedea, contestaţiile au venit la pachet cu interesul unui apropiat al lui Dejeu de a pune mâna pe proiectele noastre. La fel, Andrioni Alin (autorul tentativei de omor), a recunoscut că a fost nemulţumit de răspunsurile primite de la instituţii, motiv pentru care şi-a continuat acţiunile de hărţuire cu echipa lui de vreo 10 oameni.
De fapt, „activiştii” fuseseră informaţi asupra legalităţii proiectelor de la Râul Alb cu mult timp înaintea zilei în care au comis tentativa de omor și ne mint când susțin că au fost ignoraţi de autorităţi. Mărturie stau documentele ce le-au fost transmise chiar de instituţiile pe care le invocă Andrioni. Iată cum sună adresa APM Hunedoara cu nr. 3357 / 29.04.2015: „Date de context – şi la acest paragraf semnatarii petiţiei generalizează că ,,proiectul are la bază un cumul de avize flagrant ilegale” fără însă să poată preciza măcar unul, dacă nu întreg cumulul. De asemenea, semnatarii petiţiei subevaluează patrimoniul natural al judeţului Hunedoara, afirmând că Râul Alb este ultima vale conservată aproape perfect pentru că oricând putem să arătăm cel puţin 20 de văi la fel de frumoase şi bine conservate asupra cărora nu planează nicio ameninţare, aşa cum încearcă apocaliptic, dar fără argumente juridice sau tehnice, să demonstreze petiţionarii” (doc.3). 

Împotriva legii şi a ordinii constituţionale

La Râul Alb, provocatorii au acţionat la comandă, cu dublă măsură, împotriva legilor şi a ordinii constituţionale. Dacă ar fi fost cu bună-credinţă preocupaţi de problemele naturii, nu puteau să ignore determinarea Uniunii Europene în ce priveşte măsurile de protejare a mediului, care se fac în paralel cu promovarea şi susţinerea dezvoltării durabile. Se ştie că România şi-a luat angajamentul pentru promovarea, susţinerea financiară şi majorarea energiilor alternative, stabilindu-se că energiile regenerabile reprezintă o prioritate, iar microhidrocentralele intră în această categorie. Acesta este motivul pentru care ne-am aliniat legislaţia ca ţară la noile cerinţe internaţionale privind protejarea mediului. De aceea, acţiunile îndreptate împotriva proiectelor de la Râul Alb nu pot fi legitime! Noi am avut toate avizele şi autorizaţiile obţinute în mod legal, iar proiectele s-au făcut pe baza unor studii de specialitate, prin care s-a demonstrat că aceste investiţii nu produc un impact negativ asupra mediului. Studiul de evaluare adecvată, înregistrat la APM Hunedoara cu nr. 5664/2013, în vederea obţinerii Deciziei Etapei de Încadrare1, arată că aria naturală nu este afectată ca urmare a implementării proiectului„În consecinţă, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu este afectată decât la nivel foarte scăzut ca urmare a implementării proiectului”. În urma evaluării impactului asupra mediului APM Hunedoara a emis avizul Natura 2000 nr. 3/2013, iar administratorul ariei naturale Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului a emis avizul nr.17/21.08.2013.

Descinderile agenților de influență pe Râul Alb nu au fost „documentări”, ci comandouri constituite cu misiunea precisă de a stopa prin orice mijloace proiectele noastre. În episoadele următoare o să vedeți cum a fost deturnat #Activismul, la noi, în mega afacere de tip clientelar.

………………………

PRECIZARE: „Scandalul de pe Râul Alb”, cazul care a şocat România în 24 mai 2015, a apărut public la momentul respectiv în zeci de articole, cu părerea exclusivă a activiştilor de mediu (numai platforma ONG-istă România Curată a scris peste 30 de articole pe acest subiect). Hunedoreanul Info prezintă povestea şi din perspectiva celui care a fost victimă a tentativei de omor. Mărturia îi aparţine lui Mihai Bocea şi este preluată cu acordul său de pe siteul raulalb.ro 
Notă:
1Deciziei Etapei de Încadrare – Decizia autorităților centrale sau teritoriale cu atribuții specifice în domeniul protecției mediului, luată în urma evaluării impactului asupra mediului a unor proiecte. Înainte de eliberarea Deciziei, cu nr. 1327/26.08.2013, APM Hunedoara a emis avizul Natura 2000 nr. 3/23.08.2013, iar Administratorul Ariei Naturale Geoparcul Dinozaurilor-Țara Hațegului a emis avizul nr.17/21.08.2013.

Povestea Atentatului de la Râul Alb este o mărturie concretă a felului în care operează sistemul mafiot în România. E o poveste cu oameni pe care îi puteţi întâlni pe stradă, dar care, la un moment dat, aleg să răspundă comenzilor, din interes, din obedienţă ori din laşitate. Fiecare în postul lui contribuie cu câte un mic abuz, aproape imperceptibil, până când suma tuturor deformează complet realitatea. Cazul a provocat din nou valuri de indignare şi revoltă la emisiunea Sinteza Zilei cu Mihai Gâdea, din 29 martie 2023, pe Antena 3. „Astfel de situații, de tip blocăm anumite investiții, sunt atentat la siguranța națională de fapt. La noi nu funcționează justiția care să meargă pe firul ăsta și să vadă câte din astea sunt atentat la siguranța națională” a spus Răzvan Dumitrescu (video 1.1)

PRECIZARE: „Scandalul de pe Râul Alb”, cazul care a şocat România în 24 mai 2015, a apărut public la momentul respectiv în zeci de articole, cu părerea exclusivă a activiştilor de mediu (numai platforma ONG-istă România Curată a scris peste 30 de articole pe acest subiect). Hunedoreanul Info prezintă povestea şi din perspectiva celui care a fost victimă a tentativei de omor. Mărturia îi aparţine lui Mihai Bocea şi este preluată cu acordul său de pe siteul raulalb.ro 

În legea Apelor Române, nr.107/1996, art. 29 (1), se arată fără dubiu că: „Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administraţia Naţională Apele Române sunt de utilitate publică şi interes naţional”. În cazul meu, „ţinta” a fost una de natură economică: preluarea prin orice mijloace a potenţialului energetic de pe Râului Alb. Oamenii sistemului au acţionat pentru îndepărtarea noastră cu toate instrumentele linşajului şi ca mod de operare nu a fost exclus omorul. În 24 mai 2015, un grup de „activişti” mi-a invadat proprietatea şi unul dintre ei a trecut în mod intenţionat cu o maşină de teren peste mine, după care a fugit de la locul faptei. Agonizam între viaţă şi moarte, când Premierul României, Victor Ponta, a intervenit în apărarea călăilor mei printr-un comunicat de presă care a avut efectul unui ORDIN DE ZI PE UNITATE”. Eu eram prezentat ca „victimă colaterală” şi complice la tentativa de omor comisă asupra mea. În paralel cu ticluirea probelor la ancheta de omor, a intrat în scenă DNA cu mai multe percheziţii mediatizate, adevărate mascarade cu mascaţi. Scopul dovedit al descinderilor Anticorupţie a fost acela de a ne lichida şi din punct de vedere moral (art.1). (Dosarul DNA a fost clasat fără nicio expicaţie) Protejarea adevăraţilor infractori a continuat timp de opt ani prin intermediul unor politicieni, funcţionari, poliţişti, procurori şi judecători. Nicio clipă în toţi aceşti ani nu am renunţat la convingerea că voi răzbate, chiar dacă, în urma tentativei de omor cu consecințe deosebit de grave, am rămas paralizat de la gât în jos şi eram prins într-o luptă inegală cu structurile unui „stat mafiot”.

Un linșaj ca la carte

Atentatul a fost comis pe fondul mai multor acțiuni săvârşite prin intermediul unor agenţi de influenţă cu pavilion ecologist, care – începând cu vara anului 2014 – ne-au denigrat, provocat şi hărţuit sistematic cu scopul de a bloca investiţiile pe care le-am început la cele două microhidrocentrale de pe Râul Alb, judeţul Hunedoara. Linşajul a fost (și este) organizat sub paravanul unor ONG-uri de Mediu pentru a crea falsa impresie că ar apăra interesul societăţii civile. Acţiunile falşilor ecologişti au fost în mod evident neîntemeiate, având în vedere faptul că investiţiile nu produc impact negativ asupra mediului. Acest fapt este confirmat de toate avizele instituţiilor abilitate la vremea respectivă (2014) şi reconfirmat în 2019 de Ministerul Mediului care a aprobat noul Plan Urbanistic General (PUG) al comunei Sălaşu de Sus, unde se vede clar că proiectele noastre sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă a localității. Cu toate acestea, agenţii „eco” continuă să se opună prin toate mijloacele doar lucrărilor noastre, în timp ce construcţii similare pot fi făcute de oricine altcineva în zonă. Atentatul de la Râul Alb a fost organizat după modelul specific acelor ani, când grupuri de interese acţionau „în cascadă” pentru înlăturarea adversarilor politici şi economici. Pentru a-şi atinge scopurile şi pentru a-şi acoperi faptele care au condus la săvârşirea tentativei de omor, membri acestei grupări au acţionat ca la carte1 (doc.1): Au torpilat cu sesizări mincinoase instituţiile statului pentru a ne opri investiţiile; Ne-au supus unui asalt mediatic de denigrare în publicaţiile controlate de ei şi pe reţelele de socializare; Au venit în repetate rânduri în şantier şi pe traseul investiţiilor, unde ne-au provocat la violenţe; Şi-au filmat raidurile cu scopul vădit de a ne defăima; Ne-au hărţuit pentru a ne determina să renunţăm la proiect. După tentativa de omor, au intervenit organele de anchetă să facă curat în urma agenţilor de influenţă, cu dezinformări, ticluiri de probe și tergiversarea cercetării penale.

Şase ani de tergiversări la Parchet

În 2015, anul în care am fost ţinta2 tentativei de omor, se făceau sute de ne-legalităţi în dosarele penale. Administrarea probelor se făcea în mare parte pe baza unor Protocoale ilegale. Între SRI, Parchetul General şi aceste ONG-uri de Mediu au fost încheiate mai multe protocoale secrete, dubioase, prin care li s-a asigurat o anumită protecţie falşilor ecologişti. Asta explică graba cu care a fost mutat dosarul tentativei de omor la Parchetul General, cu toate că, în mod normal, infracţiunea era de competenţa Tribunalului Hunedoara. 
Procurorii Parchetului General au întârziat peste şase ani trimiterea în judecată a inculpatului Andrioni Alin Constantin, deşi se impunea cercetarea cu celeritate a faptelor, având în vedere că vorbim despre o faptă săvârşită cu violenţă şi cu urmări grave. Urmărirea penală s-a desfășurat „IN REM”, adică pentru faptă, în condiţiile în care autorul era cunoscut din momentul comiterii tentativei de omor. Orice român înţelege că se aşteptau să mor pentru a clasa dosarul cu „Mortul e de vină”. Protejarea infractorului a devenit o prioritate doar pentru că m-am „încăpăţânat” să supravieţuiesc și să demasc mușamalizarea crimei. Abia după trei ani şi jumătate, în 14 noiembrie 2018, ca urmare a contestațiilor pe care le-am făcut la judecătorul de drepturi și libertăți, procurorul de caz a emis ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de Andrioni Alin, sub aspectul săvârşirii tentativei la infracţiunea de omor. Această dispoziţie întârziată a fost „îndulcită” cu menajamente faţă de infractor. Procurorii i-au acordat circumstanţe atenuante, în sensul că ar fi comis fapta „prin depășirea limitelor legitimei apărări”, deşi  este evident că fapta a fost săvârşită cu intenţie şi „cu sânge rece”, cum se exprima unul dintre procurorii de caz. Până la ultima instanţă, magistraţii au căutat să minimalizaze actul criminal şi să-mi repartizeze mie o parte din culpă. Procurorii de şedinţă au fost cei mai eficienţi avocaţi ai inculpatului, iar judecătorul de fond de la Tribunalul Hunedoara l-a condamnat să lucreze 60 de zile la bibliotecă în contul unei infracţiuni contra vieţii. 

Am început să scriu această poveste cu gândul că veţi înţelege în concret, cu probe, cum funcţionează „sistemul”. Când unul din cei mai informaţi oameni din România vorbește de „statul mafiot”, fără să prezinte dovezi, el, de fapt, îi ascunde la vedere pe adevăraţii vinovaţi, inducând ideea că întreg aparatul de stat este corupt, incompetent sau aservit. În realitate, nu sunt toţi aşa. De obicei, în dezbateri publice, „sistemul” este definit ca fiind o organizaţie ocultă, abstractă şi impersonală. Foarte convenabil. În felul acesta, poporului i se oferă un „ceva” pe care să-şi verse furia, iar grupurile de interese care au confiscat România rămân sub protecţia anonimatului. În realitate, „sistemul” operează cu oameni concreţi, marionetele din fruntea instituțiilor care răspund la comenzi şi cu agenții de influență tocmiți să îndeplinească obiectivele.
În cazul meu a fost nevoie de opt ani ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel Alba Iulia, unde judecătorii au restabilit adevărul în ultimă instanţă. Autorul atentatului de pe Râul Alb a fost condamnat la o pedeapsă de şase ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor cu consecinţe deosebit de grave. Sentinţa a fost dată cu două luni înainte de a surveni prescripţia, dar infractorul este dat în urmărire generală. Probele ticluite să arunce vina asupra mea au picat testul final. Găştile croite pe învârteli murdare nu sunt de-ne-bătut.

Pe parcursul materialelor următoare veți vedea că acțiunile activiștilor „eco” au fost continuate și susținute de țuțeri plătiți din bani publici – politicieni, funcţionari, poliţişti, procurori și judecători obedienți. De data asta, victimă am fost eu. Dar într-o altă zi, cândva, ai putea fi tu – cititorule!, sau cineva drag ţie, pentru care ai fi în stare de orice sacrificiu. Atunci va fi prea târziu să te revolţi împotriva „micilor abuzuri” pe lângă care ai trecut nepăsător. Atunci probabil vei înţelege că succesul sistemului opresiv a contat pe tăcerea ta.

…………………….

Note: 
1Noaptea dreptăţii româneşti 2005-2020”, de Ion Popa, editura UNIVERSUL JURIDIC, 2020
2Defăimarea/ demonizarea/ marginalizarea socială a ţintei: Toate componentele Proiectului au participat la derularea cu succes a acestei etape cu mare impact public, prin acţiuni şi mijloace specifice fiecărei componente: parchetul (…) mai ales prin scurgerea selectivă de informaţii nepublice din cursul anchetei către presă, site-uri, ong-uri, părţi ale Proiectului; oficinele de propagandă şi manipulare publică (presa, site-urile, asociaţii şi fundaţii civice, postacii), prin campanii impresionante cantitativ, agresive, vulgare, ameninţătoare la adresa ţintei, concepute special pentru fiecare segment de societate spre care se adresau şi unde erau deja vizibili ca audienţă; grupurile de presiune stradală, prin mijloace specifice de intimidare fizică (îmbrânceli, loviri, înjurături, insulte, vandalizarea locuinţei ţintei ori a instituţiei unde aceasta îşi desfăşura activitatea). (…) Tot acest efort concertat de defăimare/ demonizare a ţintei avea mai multe scopuri: crearea în percepţia publică a unei imagini negative de „corupt”, „penal”, care se extindea implicit asupra întregului anturaj al acesteia; crearea în percepţia publică a unei imagini pozitive faţă de cei ce luptau împotriva „coruptului” şi a anturajului acestuia; generarea unui curent de respingere a coruptului în cadrul grupului său politic, economic, privat, de teama unor represalii; crearea unei temeri generice pentru grupul coruptului, că operaţiunea se poate oricând repeta asupra oricui din grup (Noaptea dreptăţii româneşti 2005-2020”, de Ion Popa, editura UNIVERSUL JURIDIC, 2020 pag. 104).