Odată cu toamna anului 2014, când am început lucrările în şantierul de la Coroieşti, activiştii au făcut mai multe sesizări şi plângeri penale prin care ne acuzau că am obţinut ilegal autorizaţiile de construire pentru două microhidrocentrale, că am tăiat ilegal pădurea din zonă şi că am început distrugerea Râului Alb. Sesizările au fost făcute sub paravanul ONG-urilor de mediu: Efectul Fluture, Agent Green, Coaliţia Natură 2000, Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS) şi Societatea Academică Română (romaniacurata.ro). Reclamaţiile sunt de fapt nişte minciuni agresive, rudimentar camuflate în spatele unor idealuri frumoase despre natură. Cu timpul, s-a dovedit că membrii acestor ONG-uri sunt, de fapt, mercenari protejați de anumite grupuri de interese cu influență până la vârful „statului”. Legea după care funcționează ONG-urile la noi permite finanțarea acestor agenți de influență fără să se știe cine-i plătește cu adevărat. Pentru a fi credibili, aceștia se erijează în reprezentanți ai societății civile sub diferite acoperiri: ONG-iști, ecologiști, #REZISTI, salvatorii planetei, progresişti, politicieni, etc.
Pentru prima dată în România mișcarea #REZIST a fost revendicată de membrii ONG-ului Efectul Fluture din Cluj (în prezent Declic), cunoscuți încă din 2013, după protestele „Salvați Roşia Montană”. Între timp ne-am lămurit că acești „salvatori” sunt, în realitate, protestatari de profesie, agitatori și provocatori folosiți pentru înlăturarea unor „ţinte” politice şi economice, după cum relatează jurnalistul Ion Spînu în ziarul Cotidianul: „#REZIST manipulează pentru bani şi politică” (art.1).
.jpeg)
Cum au ajuns nişte agitatori să facă „legea” pe scena publică? Răspunsul vine din Protocoalele secrete, încheiate de Parchetul General cu aceste ONG-uri. Chiar dacă, aparent şi formal, protocoalele au fost desecretizate, cârdăşia „protocolară” produce în continuare derapaje grave în actul de înfăptuire a justiţiei. Am văzut cu toţii că cele mai multe din acţiunile #Rezist s-au transformat în adevărate hărţuieli şi provocări la violenţă. De fiecare dată, însă, procurorii le-au ,,spălat” faptele prin celebre clasări non-motivate. În contrapartidă, membrii grupării au protestat isteric în apărarea procurorilor, atunci când a fost vorba de modificări la legile justiţiei prin care urmau să fie eliminate „portiţele de scăpare” destinate procurorilor care comit abuzuri. Puţini ştiu că identitatea vizuală #Rezist a fost creată de una dintre membrele Declic.ro. Este vorba despre Luminiţa Dejeu, care se prezintă astfel: „Este grafician de profesie și campaigner Declic. Implicată în campanii de bună guvernare, Luminița este autorul primei petiții virale a Declic. În ianuarie 2017, ea a creat vizualul #Rezist, care a devenit simbolul protestelor din România. Când nu e la birou, Luminiței îi place să gătească și să posteze pe Facebook reușitele sale culinare“ (video 2.2).
Contestaţii făcute din interes de gaşcă
Primele petiţii împotriva investiţiilor de pe Râul Alb au eşuat pentru că avizele şi autorizaţia de construire au fost în deplină legalitate. Aşa-zişii ecologişti ştiau acest lucru pentru că primiseră, încă din anul 2014, răspunsuri din care reiese în mod clar că proiectele se desfăşurau într-un cadru legal (doc.1). Cu toate acestea, ei au continuat campania de denigrare pe motiv că instituţiile publice nu au „percutat” la pretenţiile lor. Activistul Dejeu Călin spune că a aflat în august 2014, de pe site-ul APM Hunedoara, despre decizia nr.1327/26.08.2013, privind microhidrocentralele de la Râul Alb, dar s-a simţit ignorat. Aşadar, el confirmă că a contestat actul împreună cu Roxana Pencea Brădățan, în calitate de membrii fondatori ai ONG-ului Efectul Fluture (în prezent Declic), mult după termenul legal al dezbaterii publice (doc.2). Acest detaliu este extrem de important pentru că, veţi vedea, contestaţiile au venit la pachet cu interesul unui apropiat al lui Dejeu de a pune mâna pe proiectele noastre. La fel, Andrioni Alin (autorul tentativei de omor), a recunoscut că a fost nemulţumit de răspunsurile primite de la instituţii, motiv pentru care şi-a continuat acţiunile de hărţuire cu echipa lui de vreo 10 oameni.
De fapt, „activiştii” fuseseră informaţi asupra legalităţii proiectelor de la Râul Alb cu mult timp înaintea zilei în care au comis tentativa de omor și ne mint când susțin că au fost ignoraţi de autorităţi. Mărturie stau documentele ce le-au fost transmise chiar de instituţiile pe care le invocă Andrioni. Iată cum sună adresa APM Hunedoara cu nr. 3357 / 29.04.2015: „Date de context – şi la acest paragraf semnatarii petiţiei generalizează că ,,proiectul are la bază un cumul de avize flagrant ilegale” fără însă să poată preciza măcar unul, dacă nu întreg cumulul. De asemenea, semnatarii petiţiei subevaluează patrimoniul natural al judeţului Hunedoara, afirmând că Râul Alb este ultima vale conservată aproape perfect pentru că oricând putem să arătăm cel puţin 20 de văi la fel de frumoase şi bine conservate asupra cărora nu planează nicio ameninţare, aşa cum încearcă apocaliptic, dar fără argumente juridice sau tehnice, să demonstreze petiţionarii” (doc.3).
Împotriva legii şi a ordinii constituţionale
La Râul Alb, provocatorii au acţionat la comandă, cu dublă măsură, împotriva legilor şi a ordinii constituţionale. Dacă ar fi fost cu bună-credinţă preocupaţi de problemele naturii, nu puteau să ignore determinarea Uniunii Europene în ce priveşte măsurile de protejare a mediului, care se fac în paralel cu promovarea şi susţinerea dezvoltării durabile. Se ştie că România şi-a luat angajamentul pentru promovarea, susţinerea financiară şi majorarea energiilor alternative, stabilindu-se că energiile regenerabile reprezintă o prioritate, iar microhidrocentralele intră în această categorie. Acesta este motivul pentru care ne-am aliniat legislaţia ca ţară la noile cerinţe internaţionale privind protejarea mediului. De aceea, acţiunile îndreptate împotriva proiectelor de la Râul Alb nu pot fi legitime! Noi am avut toate avizele şi autorizaţiile obţinute în mod legal, iar proiectele s-au făcut pe baza unor studii de specialitate, prin care s-a demonstrat că aceste investiţii nu produc un impact negativ asupra mediului. Studiul de evaluare adecvată, înregistrat la APM Hunedoara cu nr. 5664/2013, în vederea obţinerii Deciziei Etapei de Încadrare1, arată că aria naturală nu este afectată ca urmare a implementării proiectului: „În consecinţă, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu este afectată decât la nivel foarte scăzut ca urmare a implementării proiectului”. În urma evaluării impactului asupra mediului APM Hunedoara a emis avizul Natura 2000 nr. 3/2013, iar administratorul ariei naturale Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului a emis avizul nr.17/21.08.2013.
Descinderile agenților de influență pe Râul Alb nu au fost „documentări”, ci comandouri constituite cu misiunea precisă de a stopa prin orice mijloace proiectele noastre. În episoadele următoare o să vedeți cum a fost deturnat #Activismul, la noi, în mega afacere de tip clientelar.
………………………
