Afacerea Mintia are toate ingredientele unui şmen de succes

Afacerea Mintia are toate ingredientele unui şmen de succes

Vânzarea termocentralei este îmbâcsită în secretomanie. Avem un cumpărător, înregistrat în Insulele Cayman, care vine din Amman şi un fost director SRI „transferat” din SUA la Amman, ca ambasador în Regatul Haşemit al Iordaniei. Avem promisiunea unor arabi că vor face cea mai mare investiţie în România ultimilor 50 de ani şi un proiect românesc aruncat la gunoi fără nicio explicaţie.

Termocentrala Mintia trebuia să producă energie electrică pe gaz printr-o firmă românească de stat. Afacerea a fost aprobată de Guvern şi Romgaz cheltuise până în vara anului 2019, peste 600.000 de lei pentru întocmirea studiilor de fezabilitate. Valoarea investiției Romgaz era de circa 300 milioane euro, din surse proprii, iar termenul de punere în funcţiune a centralei a fost stabilit pentru trimestrul patru al anului 2023. Proiectul Romgaz a fost dosit fără explicaţii, iar afacerea a fost vândută unor investitori arabi contra sumei de 91 milioane de euro. Firma cu sediul central la Amman promite că va injecta în Sistemul Energetic Naţional  curent produs cu gaze naturale cumpărate de la Romgaz. Pentru amatorii de speculaţii mai putem adăuga că Romgazul a fost ejectat din afacere cam în aceeaşi perioadă în care preşedintele Klaus Iohannis emitea un decret privind acreditarea domnului George Cristian Maior (ambasador in SUA şi fost şef SRI, n.red.) în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Haşemit al Iordaniei, cu reședința la Amman.

Mintia trebuia să rămână „în priză”

La finalul anului 2018, Romgaz – cel mai mare producător de gaze naturale din România, companie deţinută de statul român, a comandat în sistemul electronic de achiziţii publice studiul de fezabilitate pentru construirea unei centrale electrice pe gaze, în ciclu combinat, cu o putere instalată de 400-500 MW. În februarie 2019, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) SA Bucureşti a încasat de la Romgaz suma de 693.000 lei pentru realizarea studiului. Valoarea investiției Romgaz era de circa 300 milioane euro, bani pe care compania se angaja să-i achite din surse proprii.

„Studiul de fezabilitate pentru construcția unei noi unități de producție a energiei electrice pe gaze la Mintia, Hunedoara, a fost aprobat în Guvern, iar ANAF și-a dat acceptul pentru ca terenul necesar construcției să fie scos de sub sechestru (din pricina datoriilor societății Termocentrala Mintia, în insolvență), ceea ce înseamnă că proiectul este deja demarat, au spus surse guvernamentale, pentru Cotidianul („E oficial: România va avea o nouă centrală pe gaze”, 12 august 2019). Lucrările la Centrala de la Mintia urmau să înceapă în primele luni ale anului 2020 şi părea o afacere de succes pentru că „Romgaz are gaze, fiind cel mai mare producător local, iar folosirea acestei resurse crește valoarea adăugată a materiei prime de 2 ori”.  

Centrală de importanţă strategică

Proiectul Romgaz era conceput să asigure continuitatea în funcţionare a Centralei de la Mintia, care avea mari dificultăţi în a produce curent pe cărbune. Amplasamentul Centralei este de o importanţă strategică în cadrul Sistemului Energetic Naţional. În ultimii ani, producția de energie electrică a Termocentralei a fost susţinută prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică: „Nefuncţionarea grupurilor aparţinând CEH (Mintia – n.r.) ar conduce la creşterea transferului de putere dinspre zona de sud a ţării către zona centrală şi mai departe către nordul şi vestul SEN, influenţând în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria şi, în această situaţie, participarea României la piaţa cuplată pentru capacităţile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, în sensul în care valorile capacităţilor de transfer ale României în direcţia export vor scădea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere şi mai accentuată a capacităţii actuale de schimb transfrontalier“, se arată în Nota de Fundamentare – OUG nr.26/04.04.2018 care decidea achiziţia de servicii de sistem de către Transelectrica de la CEH.

„Au fost plăcut surprinși” că ministrul a pus Mintia pe butuci

Proiectul Romgaz pentru Mintia a fost prins şi în Programul de Guvernare 2021 – 2024, asumat de actuala coaliție PNL-PSD-UDMR, dar a fost îngropat fără nicio explicaţie în 2020. Pe de altă parte, la începutul anului 2021 a apărut pe piaţă parteneriatul dintre Romgaz şi GSP Power pentru realizarea unor centrale electrice pe gaz. Romgaz nu a mai investit la Mintia, dar GSP Power, companie înfiinţată în 2020 și controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, și-ar fi manifestat intenția să cumpere termocentrala de lângă Deva.

În februarie 2021, termocentrala a fost oprită şi ulterior a intrat oficial în conservare, conform Adresei Ministerului Energiei nr. 12155/28.04.2021. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, raporta cu mândrie la Bruxelles că a pus Mintia pe butuci. „Sunt foarte bine informați, aveau o listă cu toate capacitățile de producție. Au fost plăcut surprinși când le-am spus că termocentrala de Mintia (parte a CE Hunedoara) e închisă de circa 4 luni pentru că nu mai are autorizație de mediu. Am discutat problema punctuală cu decarbonarea, le-am spus că avem deja un acord de phase-out (renunțare – n.red.) la producția de huilă cu sindicatele de la Hunedoara, că suntem în planul de restructurare la CE Oltenia și că, în funcție de cum avansează, ne-am luat angajamentul ca România să înlocuiască cărbunele, dar avem nevoie de gaz natural” (20 iulie 2021, Romania TV). Tot atunci, ministrul a decis să scoată proiectele Romgaz – GSP Power din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis de România la Bruxelles, „în locul finanțării directe a acestor proiecte punctuale urmând să fie organizată o selecție competitivă de proiecte”. Acestea sunt împrejurările în care a apărut cumpărătorul strategic al termocentralei de la Mintia, o companie cu sediul central în Amman şi înregistrat în Insulele Cayman.  

Marcel Bot

(articol publicat şi în Cotidianul Vezi )

 

Deputatul Anamaria Gavrilă, lege pentru stoparea jafului din Energie

Deputatul Anamaria Gavrilă, lege pentru stoparea jafului din Energie

Proiectul îşi propune să treacă prin controlul Parlamentului înstrăinarea unor firme de interes naţional din domeniul industriei energetice. Mai pe şleau, Gavrilă ar vrea ca vânzarea Termocentralei Mintia să nu stea doar în iscălitura unor funcţionari guvernamentali. Vânzările „istorice”, păguboase pentru statul român,  pledează în favoarea proiectului propus de deputatul Anamaria Gavrilă. Din păcate, la proiect nu s-au „lipit” şi alţi aleşi ai neamului, ceea ce – în practica parlamentară, îi garantează eşecul. În aceste circumstanţe, „vocea străzii” ar putea fi singurul aliat al deputatei.

Proiectul de lege iniţiat de Gavrilă a fost depus luni, 20 iunie 2022, la Camera Deputaţilor şi înaintat spre dezbatere la Senat.

Ce spune legea. Scurt şi la obiect

 Parlamentul României adoptă prezenta lege: Art.1 (1). Prezenta lege are ca obiect protejarea entităților din industria energetică, care au ca obiect:  a. Arderea combustibililor în instalaţii cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 50 MW; b. Rafinarea petrolului şi a gazului; c. Producerea cocsului; d. Gazeificarea sau lichefierea a cărbunelui precum şi a altor combustibili în instalații cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 20 MW. (2). În înțelesul prezentei legi, prin expresia „entități” în domeniul industriei energetice se înţelege societățile naţionale, companiile naţionale respectiv regiile autonome care au ca obiect activitățile prevăzute la alin. (1). Art.2 (1). Elementele de patrimoniu ale entităților din industria energetică, a căror valoare de piaţă este mai mare sau egală cu suma de 5.00.000 RON pot fi înstrăinate doar prin lege, la inițiativa ministerului de resort, (2). La elaborarea proiectului de lege prevăzut la alin.(1) ministerul de resort întocmeşte un studiu de impact cuprinzând implicaţiile economice, sociale precum şi asupra sistemului energetic naţional pe care le poate avea măsura preconizată. Art.(3). Sumele obținute din înstrăinarea elementelor de patrimoniu ale entităților din industria energetică se alocă modernizării capacităților existente ale entităților prevăzute la Art. (1) sau pentru înfiinţarea de noi capacități energetice.

Un exemplu este specificația clară din Programul de Guvernare 2020: ,,Complerului Energetic Hunedoara – Aplicarea OUG nr. 60/2019 în aşa fel incat din CEH se vor desprinde două companii, una care să cuprindă Termocentrala de la Paroşeni şi minele de huila, iar cea de-a doua va avea Termocentrala de la Mintia ce va fi dată în gestiunea administraţiei locale. In ambele companii se vor face investiti de reducere a emisiilor de CO2 prin introducerea de tehnologii noi cu respectarea standardelor de mediu”. Acest obiectiv nu numai că nu a fost realizat, dar a lipsit orice plan de restructurare şi de retehnologizare. Termocentrala Mintia a fost oprită, a fost scoasă din planul de conservare care este o obligativitate legală după oprirea activității de funcţionare şi este scoasă la licitatie”, explică deputatul neafiliat la finalul expunerii de motive.

EXPUNERE DE MOTIVE

Având în vedere situația din contextul prilejuit de criza energetică generată, de situația internațională este necesară protejarea patrimoniului din industria energetică incluzând reglementarea mai strictă a condițiilor de înstrăinarea a elementelor acestuia.

Legislația din România nu conţine norme care să protejeze patrimoniul regiilor autonome sau al complexurilor energetice, al societăților comerciale şi al companiilor naţionale de interes naţional şi strategic precum si al instalatiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, şi care, deşi au fost subiectul unor retehnologizări și modemizări în ultimii ani, poate fi valorificat prin vânzare la prețuri inferioare chiar sumelor plătite pentru retehnologizare sau modernizare.

Astfel, este imperios necesar ca instrăinarea elementelor de patrimoniului ale entităților din industria energetică, a căror sumă depăşeşte 5.000.000 RON să nu poată fi înstrăinate decât ca urmare a voinței politice a Parlamentului exprimată prin lege, în urma dezbaterilor parlamentare.

Dacă în Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică, cu modificările şi completările ulterioare, protejarea patrimoniului propriu al institutelor naționale a fost clarificată, acesta neputând să fie înstrăinat decât prin lege, nu putem spune acelaşi lucru şi despre patrimoniul propriu al regiilor autonome, al complexurilor energetice, al societăților comerciale şi al companiilor de interes național și strategic precum si al instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional.

Patrimoniul acestor entități reprezintă un bun foarte valoros, cu un deosebit rol economic, social şi strategic, fiind de o valoare națională deosebită. Privatizările defectuoase au dus de-a lungul timpului la pierderi imense de bani la bugetul de stat, la pierderea multor locuri de muncă, la pierderea unor interese strategice etc.

Pragul valoric prevăzut prin lege are rolul de a delimita entitățile a căror valoare de piață este mare. Doar asupra vânzării lor se va pronunţa Parlamentul.

Votul final din Parlament semnifică o verificare şi o validare a aplicării corecte a planului de guvernare acceptat de Parlament.

Rolul executiv al Guvernului este exprimat prin faptul că ministerul de resort inițiază proiectul de lege prin care se înstrăinează bunur energetică. În acest sens prin studiul de impact pe care îl realizează, ministerul de resort va prezenta principalele implicaţii ale proiectului de lege, implicații economice, sociale sau asupra sistemului energetic naţional.

Sunt bine-cunoscute cazurile în care patrimoniul fostelor întreprinderi de mare anvergură, strategice, al societăților comerciale cu capital de stat precum şi al regiilor autonome, ce au suprafete foarte mari de teren, imobile, instalatii etc., unităţi cu un număr mare de angajati, incluzând şi părți ale infrastructurii critice, care au fost vândute la prețuri nesemnificative, în cele mai multe cazuri pentru interese anti-concurențiale sau chiar imobiliare, dacă acestea se aflau în proximitatea marilor oraşe. Aceste vânzări s-au făcut de multe ori prin negocieri directe, iar banii au fost folosiți pentru cheltuieli curente şi nu pentru investiții.

Oprirea, închiderea, insolvenţa şi vânzarea companiilor de stat care au datorii sau care au pierderi a fost, din păcate, continuu preferată de-a lungul anilor, în detrimentul realizării unor planuri de restructurare. Iar asta a dus la pierderi imense pentru patrimoniu, buget, bogăția, stabilitatea şi siguranta națională.

Având în vedere apariţia unor situaţii exceptionale cauzate de creşterea semnificativă a prețului la energie, care se reflectă în creşterea preţurilor la alimente, precum şi creşterea inflaţiei şi a riscului unei crize alimentare datorată războiului din Ucraina şi necesitatea asigurării unei securităţi energetice, în contextul în care ţări precum SUA au declarat stare de urgenţă din cauza deficitului de capacitate de generare a energiei electrice;

Ţinând cont de art. 102 din Constituţia României conform căruia: ,,Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării si exercită conducerea generală a administraţiei publice.”;

Având în vedere implicaţiile unui program de guvernare cu caracter general şi lipsit de detalii, care ar genera un mandat cu caracter absolut al Guvernului din partea Parlamentului şi care ar anula art. 102 din Constituţie şi ar oferi Guvernului şi implicit unui număr limitat de oameni puteri nelimitate asupra deciziilor statului, fără consultarea Parlamentului;

În considerarea faptului că deseori deciziile Guvernului nu au urmat programul de guvernare acceptat de Parlament, iar în trecut valorificarea patrimoniului a fost privită ca un scop în sine, iar nu ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, în modernizare sau în investiții, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte eficienta economică;

Se impune ca deciziile importante legate înstrăinarea elementelor de patrimoniu cu . valoare deosebită, de interes naţional şi strategic să fie analizate de Parlament.

Intervenţia legislativă propusă este de natură a proteja patrimoniul regiilor autonome, al complexurilor energetice, al societăților comerciale şi al companiilor de interes strategic precum şi al instalațiilor și obiectivelor speciale de interes naţional, decizia trecând prin voința Parlamentului, dată fiind importanţa ei deosebită

Față de considerentele expuse mai sus, vă rog să aprobați prezenta propunere legislativă.

În numele inițiatorilor,

Deputat Anamaria Gavrilă