Reprezentantul instituției Avocatul Poporului – Biroul Teritorial Alba vine la Deva pentru a acorda audiențe gratuite persoanelor interesate.
Activitatea se va desfășura la Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, miercuri, 13 aprilie, între orele 10.00 – 14.00.
„Pentru operativitate, dar și pentru respectarea unor măsuri de siguranță medicală, se recomandă persoanelor interesate ca la momentul acordării audienței să prezinte o cerere din care să rezulte pe scurt problemele cu care se confruntă, precum și copiile documentelor justificative”, precizează reprezentanții Prefecturii Hunedoara.
Instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică, autonomă și independentă față de oricare autoritate publică din România și are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice.
Timpul de așteptare în susținerea probei practice pentru obținerea permisului de conducere s-a redus. Au fost suplimentate locurile disponibile în toate cele trei locații din județ, respectiv Deva, Hunedoara și Petroșani.
Programările în vederea susținerii probei practice se pot face începând de astăzi la ghișeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, din Municipiul Deva. Programările se vor efectua în ordinea solicitării și în limita locurilor disponibile.
Un bărbat a murit și o femeie a ajuns la spital în stare gravă, după ce barca în care se aflau s-a răsturnat în râul Jiu. Cele două persoane participau la un concurs de rafting alături de alte 19 persoane.
Accidentul a avut loc sâmbătă la limita dintre județele Gorj și Hunedoara. Organizatorii concursului nu au ținut cont de condițiile meteo fapt ce a dus la un final tragic. Cele trei bărci în care se aflau peste 20 de concurenți s-au răsturnat în apă.
Din păcate, un bărbat de 35 de ani a decedat, iar o femeie de 33 de ani a fost transportată la Spitalul din Petroșani în șoc hipotermic. Celelalte persoane au fost evaluate medical la fața locului și nu au necesitat transport la unități medicale.
Am găsit muntele Găina înzăpezit, semeț conturat, asemenea unei cușme albe, pe un fundal gri. Acolo odinioară, feciorii își alegeau jumătatea, la un târg vestit în întreaga lume. Peisajul este de basm, cu dealuri împădurite și râuri năvalnice, cu drumuri care șerpuiesc până în inima muntelui, cu cimitire în grădinile caselor și cu pustietate cât vezi cu ochii
Însoțesc o echipă de la „Ajută Satul”, o asociație născută ca un petec al suferinței, ca un balsam al singurătății și nevoilor oamenilor izolați din munți. Toți sunt gata să pună mâna atunci când este nevoie. Fac de toate, orice este nevoie și oriunde. În fața lor nu există obstacole, ci doar dorința de a ajuta.
Ca de fiecare dată, când bântui prin satele de tip risipit ale Apusenilor, îmi vine în minte aceeași întrebare: Cum de s-au așezat oamenii ăștia, cocoțați pe cele mai inaccesibile cleanțuri, în munți, cu ierni grele și veri secetoase, fără apă, izolați de restul lumii parcă intenționat, parcă vrând să se ascundă de civilizație?
Lucia Apolzan, cel mai vestit etnolog român contemporan, argumenta pe vremea când o însoțeam, cutreierând munții, că „ei acolo s-au născut, pe aceleași locuri, unde se născuseră părinții și bunicii lor și străbunicii și toate generațiile care se pierd în istorie. Și-au terasat muntele, și-au înjghebat câte o gospodărie și acolo au rămas izolați, cu vitele și oile lor, cu vecini depărtați, în singurătatea de zi cu zi. Din antichitate se spunea că „dacii stăteau agățați în munți și că dacii își zideau munții”. Iată-i, ei sunt aceștia din satele risipite pe culmile munților și a dealurilor.
După un drum șerpuit printre dealurile Bulzeștiului, o găsim pe tanti Zorița, cum îi spun cei de la „Ajută Satul”. Acolo, la poalele Muntelui Găina, cel acoperit de zăpadă, într-o casă pitoresc așezată pe o terasă înconjurată de pomi bătrâni și uscați stă ea de nici nu se mai știe de când. Se bucură când ne vede, își face cruce și mulțumește lui Dumnezeu pentru ajutorul primit.
Fără pierdere de timp, voluntarii se apucă de treabă. Taie lemne, mătură, spală vasele, fac ordine prin cămară și prin camera unde focul arde mocnit în sobă.
Stau de vorbă cu ea. Nu are televizor și nici radio, e ruptă de lume. Bărbat nu are. O plecat de mult. Nu mai știu de el, o fi murit sau o fi plecat în altă parte. Și copii nu ai? Nuu, eu nu știu ce-s ăia copii, nu mi-o dat Dumnezeu. Da’ alte rude mai ai? Da, sigur, mai am o soră, am pe mama, pe tata, numai că ei îs undeva în Banat, la gospodăria lor și îs bine cu toții. Mai am pe frate-meu care stă aici, dar acum e dus după pită. Din ce trăiești, ai pensie? Da, am. De la primărie îmi dau tătă luna bani. Și-ți ajung? Da, cum nu! Că aici nu am pe ce cheltui. Da’ cu sănătatea cum stai? Bine, mulțumesc lui Dumnezeu că mă pot mișca.
Nu se lamentează, nu oftează a necaz. Pare mulțumită și chiar zâmbește când le mulțumește oamenilor care au venit la ea să o ajute. Ei îi este bine așa cum trăiește și-mi spun că sunt alți oameni mai suferinzi pe lumea asta.
Silvia i-a adus un batic nou și vrea să-l schimbe pe cel vechi. I-a adus și ciorapi groși de lână, îngenunchează în fața ei și o încalță. Apoi vine ora de tuns, pletele ei ninse, crescute în dezordine, cad sub foarfeca Silviei. Respect intimitatea unui asemenea moment, ca la coafor. Ies afară, mulțumit că bătrânica e bine și sănătoasă și că nu e așa de gravă situația ei, precum mă așteptam. Are, la 84 de ani, părinți în viață, o soră, un frate care stă cu ea, bani de la primărie și pe acești oameni minunați care dau sens termenului de „suflet nobil”.
Ieșirea din cameră avea să mă trimită într-o altă lume, departe de ce lăsasem în urmă și de ce auzisem.
Angela dă cu mătura. Nici nu știe de unde să înceapă. Mizerie este peste tot. Șoarecii au găuri în toate cotloanele și rod orice, de la cizmele de cauciuc, la hainele aruncate pe te miri unde. Resturi de mâncare, pline de viermi care colcăie prin cratițe soioase, abandonate peste tot. Sticle de ulei, începute, cu un miros de rânced, la fel, abandonate prin cămară sau pe mesele scorojite din holul rece cu pereți afumați și coșcoviți. Angela dă cu mătura. Praf, noroi, mere stricate, capace de peturi, bucăți de textile roase de șoareci, se adună într-o grămadă, lăsând curat în urmă. O ajut să pună mizeria în lopată. Da’ frate-său nu face chiar nimic aici? Dacă poate să meargă după pâine nu poate face curățenie?, o întreb pe Angela care se îndreaptă de șale, se sprijină în mătură și mă privește amar.
Care frate, că acum vreo trei ani, da, s-a dus după pâine și n-a mai venit. L-au găsit vecinii mâncat de câini, mai jos, pe drum. Păi soră-sa din Banat nu vine pe aici sau trebuie să îngrijească de bătrâni? Care soră? Că e moartă de mult, iar bătrânii de și mai mult timp!, îmi spune Angela cu tristețe în glas. Păi a zis că are pensie. Ce pensie, că ia o sută și ceva de lei de la primărie, ca ajutor social. Angela dă cu mătura mai departe, iar mie un nod mi se pune în gât și fluturi încep să zboare în burtă. Femeia asta e singură, în pustietatea munților și cu mintea ancorată în trecutul unei vieți demult apuse. Nimeni nu o tulbură. Nici măcar nu încearcă. Tanti Zorița trăiește în altă lume. A ei și numai a ei. O privesc prin ușă cum stă ca la coafor și-mi spun că ea poate e fericită, acolo, în lumea ei. Doar cei 84 de ani sunt o povară prea grea pentru ea și doar neputința o ține în mizeria asta. Mă gândesc să-i aduc un televizor și să mă ocup de toate cheltuielile, dar Silvia îmi taie avântul. Păi,dacă vede Tanti Zorița o altă lume decât cea în care ea trăiește, asta ar însemna pentru ea sfârșitul. Ar lua-o razna de tot.
Dani și Săndel au terminat de tăiat și stivuit lemnele în pridvorul acoperit. Își strâng uneltele și-și aprind o țigară. O fumează în tăcere și le simt compasiunea față de drama acestei femei. Aici nu sunt cuvinte, ci doar sentimentul binelui făcut, fără niciun interes. Tanti Zorița va avea căldură vreo două săptămâni. Va avea și mâncare destulă pentru că din sacoșele aduse, Angela aranjează pe rafturile șterse de praf, pâine, conserve, paste, banane, iaurturi. Până înainte de Paște îi ajunge. Atunci, din nou, oamenii ăștia, cu suflet mare cât carul, iar vor apuca, între roți, ogașele din drumurile Apusenilor și se vor opri aici, la poalele Muntelui Găina, aducând ouă roșii, miel, prăjituri și cozonac.
La despărțire Tanti Zorița ne întreabă, așa, din senin (pentru a câta oară, astăzi?!), de unde am venit noi la ea și-i mulțumește, din nou, lui Dumnezeu că ne-a trimis. Ultima imagine este un zâmbet pe fața ei, brăzdată de timp, asemenea unei binecuvântate raze de soare după furtună.
Rămas bun, suflet chinuit de vremi! Să ne vedem cu bine!
Toți cei patru voluntari pleacă agale, pe cărare, încărcați de bunătăți spre alte case, cu alți oameni, cu alte povești și cu alte drame.
În fața voastră, Angela, Silvia, Dani, Săndel, Marius și în fața tuturor celorlalți care ajutați satul, mă înclin cu respectul cuvenit unor oameni care se împotrivesc unei lumi nedrepte pe care sunt convinși că o pot schimba.
Este refrenul unei cunoscute melodii a formației Paraziții. Probabil melodia asta o asculta primarul orașului Simeria, Iulius Bedea, atunci când s-a hotărât să declare stare de urgență în localitatea pe care o păstorește. Ceea ce a omis edilul este faptul că doar președintele țării poate declara stare de urgență și doar din motive clar precizate în lege.
Ce a făcut edilul
Supărat din cale afară pe faptul că unii oameni nu și-au plătit apa sau alții au plătit-o dar nu au ajuns banii la Apa Prod, primarul Iulius Bedea a decis convocarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență a orașului Simeria și a declarat, de la sine putere STARE DE URGENȚĂ din cauza debranșării rău platnicilor de la apă.
Ce spune legea
Prin Ordonanţa de Urgență nr. 1 din 21 ianuarie 1999 sunt reglementate următoarele:
Articolul 3 -“ Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.”
Articolul 10 – “ Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”
„Având în vedere cele mai sus precizate SECRETARIATUL TEHNIC PERMENENT AL CJSU HUNEDOARA a transmis Comitetului Local pentru Situații de Urgenă Simeria recomandarea de a reanaliza măsurile dispuse prin Hotărârea nr. 2 din 31.03.2022 și de a întreprinde demersurile legale în acest sens”, este menționat într-un comunicat de presă al Secretariatului Tehnic Permanent al CJSU Hunedoara.
Direcția de Asistență Socială Deva a început plata ajutorului de încălzire cu combustibili solizi pentru luna februarie.
Beneficiarii acestui ajutor de încălzirea locuinței își pot ridica banii de la casieria Direcției de Asistență Socială Deva (Str. I.L. Caragiale, nr. 4, etaj 1), după următorul program:
Vineri, 1 aprilie – între orele 10:30-13:00 și
Luni, 4 aprilie – între orele 8:30-11:00 și 12:30-15:00.
Plata ajutorului de încălzire și a suplimentului pentru energie se face doar titularilor cererii, pe baza actului de identitate, în original.
Pentru luna februarie 2022, dreptul la ajutor pentru încălzirea locuinței și supliment pentru energie cu combustibili solizi a fost stabilit pentru un număr de 69 de familii sau persoane singure din municipiul Deva. Valoarea totală a ajutoarelor se ridică la 2.340 de lei.
Parcarea Publică din Piața Unirii din municipiul Deva va fi închisă în intervalul 4-7 aprilie 2022.
Primăria municipiului Deva anunță că parcarea va fi închisă timp de 4 zile pentru lucrări de înlocuire cabluri electrice de joasă tensiune, în zona: sediul primăriei și strada Lucian Blaga.
Modernizarea sistemului de transport public local în municipiul Deva, Implementarea sistemului E-bike-sharing și construirea unui depou cu toată infrastructura necesară funcționării unui parc auto electric sunt doar câteva dintre proiectele municipalității devene, prezentate ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos.
Primarul municipiului Deva, Florin Oancea, s-a întâlnit cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, cu ocazia prezenței înaltului oficial în județ.
Investiții pentru protejarea mediului
Discuțiile s-au axat pe teme de mediu, accesibilitate și mobilitate urbană. Deva dorește să devină un oraș verde, motiv pentru care administrația locală investește în 26 de vehicule ecologice, construirea unui depou cu toată infrastructura necesară funcționării unui parc auto electric și stațiile de încărcare aferente.
„ Prin proiectele și investițiile pe partea de transport public local încurajăm devenii să utilizeze pe viitor mijloace de transport ecologice care să reducă semnificativ poluarea, ceea ce înseamnă o calitate mai bună a vieții locuitorilor prin reducerea emisiilor de CO2”, declară primarul Devei, Florin Oancea.
Prezența ministrului în județ a coincis cu lansarea sistemului de trotinete electrice, ocazie cu care a fost invitat să testeze noi vehicule.
Mai mulți elevi ai claselor gimnaziale ale Liceului Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” din Deva au participat, astăzi, la prima activitate din cadrul campaniei județene „Luna curățeniei”.
Acțiunea face parte din campania națională ,,Curățăm România” derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și instituții publice.
Calendarul acțiunilor de ecologizare în municipiul Deva este următorul:
1 aprilie 2022 – zona Bejan, începând cu ora 10:00
8 aprilie 2022 – cartier Micro 15, începând cu ora 10:00
15 aprilie 2022 – cartierele Dacia și Emanoil Gojdu, începând cu ora 10:00
22 aprilie 2022 – cartierele Progresul și Viile Noi, începând cu ora 10:00
Primăria Municipiului Deva asigură saci pentru colectarea deșeurilor, mănuși de protecție, mașini de transport pentru deșeuri și personal pentru manipularea sacilor cu deșeuri.
Alături de elevi, la acțiunea de strângere a gunoaielor au participat și reprezentanții Prefecturii Hunedoara, ai Primăriei Deva, ai Direcției Silvice, Gărzii de Mediu și Apele Române.
Mai bine mai târziu decât niciodată. Așa s-ar putea rezuma predarea către beneficiar a barajului de la Mihăileni, cea mai importantă componentă a investiției „ Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb – Județul Hunedoara”.
Evenimentul a avut loc în prezența Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, și a autorităților locale și județene.
De asemenea, familiilor care au fost strămutate în urma derulării investiției hidrotehnice li s-au înmânat, la un birou notarial din municipiul Brad, titlurile de proprietate pentru locuințele construite pentru ei de statul român.
Execuția acumulării de la Mihăileni a început în 1987 și va îndeplini funcțiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad:
apărarea împotriva inundațiilor, industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crișul Alb pe sectorul Mihăileni – Vața prin atenuarea viiturilor a unui volum de atenuare 6,5 mil. mc.
asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populației şi industriilor,
producerea de energie electrică 1,2 GW/an.
Mai este de lucru
Barajul poate deja asigura, prin acumulare de apă, o protecție importantă față de posibilele inundații din zona Brad. Chiar și așa, investiția nu este finalizată în totalitate.
„Până în anul 2023 urmează să fie finalizate și celelalte componente ale investiției, cum sunt: devierea drumului național DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 km, devierea a 5 km drum de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, strămutarea celor 5,5 km ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare, amenajarea traseelor torenților care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni și amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia”, spun reprezentanții Prefecturii Hunedoara.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, i-a îndemnat pe primarii localităților aflate de-a lungul albiei râului Crișul Alb să facă tot posibilul ca, împreună cu locuitorii din întreaga zonă, să păstreze curate apele mai ales că amenajările hidrotehnice din aval și din amonte ale râului sunt pe cale de a fi finalizate.
Barajul de la Mihăileni îi va proteja pe locuitorii din zona Brad – Țara Zarandului de inundații, acestea fiind destul de frecvente în aceste zone, în ultimii ani.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, i-a îndemnat pe primarii localităților aflate de-a lungul albiei râului Crișul Alb să facă tot posibilul ca, împreună cu locuitorii din întreaga zonă, să păstreze curate apele mai ales că amenajările hidrotehnice din aval și din amonte ale râului sunt pe cale de a fi finalizate. 
