Primăria Municipiului Deva și Serviciul Administrare Piețe anunță prelungirea cu o oră a programului de funcționare a piețelor din oraș: Piața Agroalimentară Centrală, Piața Cioclovina și Piața Kogălniceanu, începând cu data de 1 mai 2023.
În perioada mai – octombrie 2023, piețele vor fi deschise după următorul program:
Luni – Vineri – între orele 6:00-20:00
Sâmbătă – între orele 6:00-19:00
Duminică – între orele 7:00-14:00
Administrația Piețelor vă așteaptă cu drag să vă aprovizionați cu produse proaspete și diversificate, direct de la producători.
Consiliul Județean Hunedoara și compania Anadolu Automobil Rom au parafat contractele de furnizare de „Autobuze electrice și stații de încărcare autobuze electrice” din cadrul proiectelor „Linia verde de autobuze electrice între Petrila – Petroșani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani – Green Line Valea Jiului” – Componenta 1 și Componenta 2 – LOT 1. Termenul de livrare prevăzut în contract este 31 octombrie 2023. Valoarea proiectului Green Line Valea Jiului – Componenta 1 este de 49.089.440,17 lei, iar Componenta 2 are o valoare totală de 46.017.326,14 lei.
În cadrul Componentei 1, vor fi livrate 8 autobuze electrice fabricate în Turcia, 4 stații de încărcare rapidă, 10 stații de încărcare lentă, 2 stații de încărcare rapidă autovehicule/ autobuze electrice și alte 4 echipamente. În cadrul Componentei 2, vor fi livrate 18 autobuze electrice, 8 stații de încărcare rapidă și 20 de stații de încărcare lentă. În total, prin cele două contracte de furnizare, pentru Linia verde Green Line Valea Jiului, vor fi livrate 26 de autobuze electrice, 12 stații de încărcare rapidă, 30 de stații de încărcare lentă, 2 stații de încărcare rapidă autovehicule/ autobuze electrice și alte 4 echipamente.
Documentele au fost parafate în cadrul unei scurte ceremonii desfășurate în Sala Mare de Ședințe a Consiliului Județean Hunedoara.
Sunt mulțumit că am reușit să implementăm acest proiect și că locuitorii Văii Jiului vor avea la dispoziție un transport modern, ecologic. Aportul tuturor, începând de la echipa de implementare a proiectului, echipa de conducere a CJ Hunedoara, până la primarii din Valea Jiului a fost însemnat, iar implicarea fiecăruia a dus la acest rezultat. În câteva luni, pe traseele de transport în comun din Valea Jiului vor circula autobuze electrice de ultimă generație”, a declarat președintele Laurențiu Nistor în deschiderea ceremoniei de semnare a contractului de furnizare.
Proiectele „Linia verde de autobuze electrice între Petrila – Petroșani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani – Green Line Valea Jiului” – Componenta 1 și „Linia verde de autobuze electrice între Petrila – Petroșani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani – Green Line Valea Jiului” – Componenta 2 sunt finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea condițiilor de transport public de persoane, reducerea emisiilor de carbon prin utilizarea unor mijloace de transport nepoluante și adaptarea la nevoile actuale de mobilitate urbană din Valea Jiului. Proiectele sunt realizate în parteneriat cu UAT-urile din Valea Jiului, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) pentru transport public zonal (Green Line) în Valea Jiului. Linia verde de autobuze electrice va deservi patru trasee care însumează 125 de kilometri dus-întors.
Este normal şi legal să primeşti finanţări de la Guvern prin Ministerul Fondurilor Europene şi, în acelaşi timp, să blochezi proiecte şi investiţii clasificate prin lege de utilitate publică şi interes naţional? Ce interese ascunse sunt în spatele acestor campanii? Întrebările le punea chiar directoarea APM Hunedoara, în anul 2015, imediat dupa ce au început acțiunile pentru blocarea proiectelor de la Râul Alb (video 3.1).
Conform politicilor europene, Guvernul României a alocat prin Ministerul Fondurilor Europene sume considerabile pentru proiecte generatoare de energie regenerabilă. Pe de altă parte, din aceleaşi surse bugetare s-au făcut finanţări la fel de importante pentru ONG-uri de Mediu cu scopul de a promova noile politici de mediu stabilite în spaţiul european. Așa s-a ajuns ca anumite ONG-uri de Mediu să învârtă enorm de mulţi bani publici, însă de cele mai multe ori activiştii acţionează cu rea-credinţă şi numai acolo unde au un interes, altul decât protecţia mediului.
Urmărește circuitul banilor!
Microhidrocentralele intră clar în categoria energiilor alternative, iar ca dovadă genul acesta de investiţii au fost finanţate prin Ministerul Fondurilor Europene. Acelaşi Minister a finanţat şi ONG-urile de Mediu pentru a promova frumoasele idealuri europene, numai că – în cazul investițiilor de la Râul Alb – s-a demonstrat că acţiunile activiştilor au fost deturnate în campanii de blocare a proiectelor noastre. Aici vorbim de bani publici care au fost deturnați în acțiuni de denigrare și linșaj cu scopul eliminării de pe piață a unui agent economic.
Spre exemplu, Asociația Efectul Fluture a primit 36.999 euro, la data de 1 aprilie 2015, prin Ministerul Fondurilor Europene din fondurile EEA Grants, pentru înfiinţarea site-ului „declic.ro”, platformă care a produs foarte multe dezinformări în legătură cu MHC-urile de pe Râul Alb. În acelaşi registru se înscrie şi Asociaţia Agent Green care a primit o finanţare de 110.302 euro, bani încasaţi în 1 martie 2015, tot prin Ministerul Fondurilor Europene din fondurile EEA Grants. Cele două ONG-uri au fost implicate nemijlocit în scandalul care a dus la tentativa de omor de pe Râul Alb din 24 mai 2015. Curios este faptul că veniturile celor două asociații au crescut de aproape zece ori după ce au declanşat campania împotriva noastră. La o minimă verificare a situaţiilor financiare raportate la Ministerul Finanţelor Publice observăm (pe mfinante.ro):
Situația de venituri și cheltuieli Asociația Declic – fosta Efectul FlutureCUI 25862117 – președinte – Brădăţan Roxana Pencea, membrii fondatori – Dejeu Călin, Brădăţan Tudor şi Dejeu Luminiţa (doc.1)
Anul
Venituri
Cheltuieli
Rezultat
excedent – deficit
Număr salariați
2012
49.111
29.642
19.469
0
2013
49.270
24.981
24.289
2
2014
13741
31.299
-17558
2
2015
266.549
175.640
90.909
3
2016
377.582
332.951
44.631
5
2017
788.520
507.269
281.251
5
2018
1.529.275
1.102.321
420.954
6
2019
2.716.878
2.013.487
703.391
9
2020
3.659.045
2.834.102
824.943
11
Situația de venituri și cheltuieli Asociația Agent Green CUI 25261826 – preşedinte Păun Gabriel (doc.2)
Anul
Venituri
Cheltuieli
Rezultat
excedent – deficit
Număr salariați
2012
45.061
45.061
0
1
2013
30.783
30.783
0
1
2014
163.865
163.865
0
4
2015
392.082
393.337
-1.255
4
2016
788.781
591.080
197.701
4
2017
737.091
598.299
138.792
6
2018
1.004.457
855.069
149.388
5
2019
1.724.436
1.109.870
614.566
3
2020
2.010.218
1.386.106
624.112
4
Cifrele vorbesc de la sine, dar „coincidențele” nu se opresc aici. Minciuna vehiculată la nesfârșit în spațiul public de propaganda ,,sistemului”, care ne spune că aceste ONG-uri ar fi finanțate de miliardarii planetei, este contrazisă de realitate. Finanțarea acestor asociații non-guvernamentale s-a făcut an de an din fonduri publice denumite generic ,,granturi”. Ca dovadă sunt fișele de venituri ale ONG-urilor Agent Green și Efectul Fluture, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, de unde rezultă că, în anul 2015, au fost finanțate prin Ministerul Fondurilor Europene, din fondul Norvegian EEA Gants, secțiunea RO09. Pe de altă parte, Dejeu Călin era angajat la Ministerul Fondurilor Europene, dar şi membru fondator la Efectul Fluture, ONG finanţat în acea perioadă de acelaşi Minister al Fondurilor Europene. Cu alte cuvinte, Dejeu se afla la ambele capete ale finanţării: şi pe ştatele de plată ale celui care plăteşte şi în solda celui ce încasează banii, ceea ce în termeni legali duce spre un posibil conflict de interese. Declaraţiile de avere ale lui Dejeu Călin arată că, în anul 2015, acesta a pus la bancă toate veniturile obţinute, fără să cheltuiască un şfanţ. În mod normal valoarea depozitelor nu poate fi egală cu venitul realizat şi declarat, deoarece pe parcursul unui an financiar ar fi trebuit să existe şi cheltuieli curente, facturi de utilităţi, alimente etc. De aici reiese că Dejeu a avut şi vevituri care pot proveni din acţiunile desfăşurate sub paravanul ONG-ului Declic, fostul Efectul Fluture (doc.3).
Lumea selectă a producătorilor de energie
Începând cu anul 2010, o parte importantă din fondurile publice a fost alocată pentru finanțarea proiectelor generatoare de energie regenerabilă, deci și pentru edificarea unor noi unități în domeniu hidroenergetic. Până aici totul este în regulă. Mai departe, însă, a intervenit subiectivismul unor decidenți din România, care au „dirijat” parte din fonduri spre grupuri de interese și „clientela politică”. Un caz de învârteală tipic românească este proiectul de „Amenajarea hidroenergetica Râul Mic, localitatea Cugir, jud. Alba”. Contrar procedurilor, cererea de finanţare pentru construirea celor două MHC-uri a fost aprobată mult după ce ele fuseseră deja construite. Solicitantul este o firmă din Cluj, dar o parte dintre asociaţi erau ascunşi printr-o altă firmă înregistrată în Cipru. Asta ca să vă faceți o idee asupra felului în care se învârt banii publici la noi în circuite oculte. În această poveste scandaloasă a fost implicată şi Space Group din Cluj Napoca, firmă la care este asociat Toth Szilard Kristian, fost coleg de școală cu „activistul” Călin Dejeu. Presa a mediatizat cazul, dar agenţii de influenţă #clujeni nu au protestat că Râul Mic și Râul Bărișor sunt „trase pe ţeavă”, nici nu s-au indignat că fondurile publice se dau „cu dedicaţie”. În martie 2015, colegul lui Dejeu a venit la mine însoţit de asociatul său de la firma Space Group, un anume Feur Tudor Simion, cu propunerea să le vând proiectul MHC-urilor de la Râul Alb. I-am refuzat şi imediat după aceea activiştii din gaşca lui Dejeu au întețit linșajul asupra noastră. Aşadar, MHC-urile construite în condiţii dubioase cu bani publici nu au prezentat interes pentru protestatarii #din Cluj, dar investiția noastră de pe Râul Alb a fost torpilată de protestele lor, chiar dacă era în deplină legalitate şi urma să fie realizată din resurse proprii, cu bani împrumutați de la bancă. De fapt, lumea producătorilor de energie hidro de la noi este un club extrem de exclusivist în care pot intra doar protejații sistemului.
#Activismul la noi, o mega afacere de tip clientelar
Am arătat în episoadele anterioare că anumite ONG-uri „de Mediu” au desfăşurat o campanie agresivă de dezinformare, folosind site-uri precum romaniacurata.ro şi de-clik.ro. În spatele acestor acţiuni de linşaj mediatic se află persoane precum: Goţiu Mihai, Dejeu Călin, Păun Gabriel, Brădăţan Roxana Pencea și Dejeu Luminiţa, activişti ai grupării #REZIST, finanţaţi substanţial prin ONG-uri precum Efectul Fluture, Agent Green, Coaliţia Natură 2000, Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS) şi Societatea Academică Română. De asemenea, documentele arată că Dejeu Călin, Brădăţan Roxana Pencea, Brădăţan Tudor şi Dejeu Luminiţa sunt membri fondatori ai ONG-ului Efectul Fluture şi prieteni vechi cu Goţiu Mihai, împreună cu care au participat la mai multe „proteste”, inclusiv la cele de la Roşia Montană.
Oportunitățile de afaceri din România au fost confiscate de grupuri de interese care pun monopol pe resurse. Orice investitor neagreat de sistem devine un „intrus” ce trebuie îndepărtat şi compromiterea lui se face, de multe ori, cu „activişti” tocmiţi să execute ŢINTA. Altfel nu se explică modul selectiv de operare al „protestatarilor”. Cum de nu s-au scandalizat la „mânăriile” făcute la MHC-urile de la Cugir (cu bani publici, nu privaţi!) şi Baru Mare? Ne spune fostul senator USR Mihai Goţiu, care recunoaște că „protestele” au fost o rampă de lansare pentru propulsarea sa în politică şi pentru ocuparea unor funcţii importante în Senatul României.
Epilog
În spatele manevrelor așa-zis ecologiste stau interese și bani. Mai concret, finanțările provin în cea mai mare parte din ,,granturi” și sponsorizări dubioase. Toată lumea vede că finanțările anumitor ONG-urilor nu se fac în mod transparent. Ca să se piardă proveniența banilor se folosesc tot felul de metode de tip ,,suveică”. Donațiile sunt într-o proporție nesemnificativă, dar dacă vorbim de sumele mari provenite din sponsorizări nu cred că este cineva care să creadă că banii vin, fără un scop anume. Aceste finanțări suspecte cel mai probabil provin din bani negri extrași tot din fonduri publice sau din „afaceri” cu statul, din moment ce sponsorul se ascunde.
Dacă vreți să aflați cine sunt sponsorii acestor # mercenari de mediu trebuie doar să urmăriți cine profită de pe urma acestui ecologism patologic, care s-a întins ca o molimă în țara noastră – Follow the money.
Manipularea emoţiei colective printr-o falsă grijă faţă de natură a fost demascată şi din interiorul „mişcării ecologice” de un biolog cu reputaţie impecabilă. Dr. Peter Lengyel avertiza cu mult înaintea evenimentelor de pe Râul Alb că ecologismul a fost deturnat în beneficiul unor interese de tip mafiot. Pe blogul său despre natură, „probabil cel mai bun din România” (apreciere: România Liberă), Dr. Peter Lengyel consemna: „Cred că mişcarea neguvernamentală de mediu din ţara asta devine din ce în ce mai jalnică. Pe la începuturi a existat o scurtă perioadă de entuziasm, care a durat poate 5-7 ani, când se punea suflet pe bune în cele ce se derulau, când exista o implicare sinceră şi până la capăt în privinţa acţiunilor celor mai mulţi care făceau parte din această mişcare. A urmat apoi perioada proiectelor din ce în ce mai mari şi mai birocratice, a consorţiilor, a coaliţiilor aflate la cheremul persoanelor implantate de diferite mafii. Banul vorbeşte, şi vorbeşte tare” (video 2.1).
Odată cu toamna anului 2014, când am început lucrările în şantierul de la Coroieşti, activiştii au făcut mai multe sesizări şi plângeri penale prin care ne acuzau că am obţinut ilegal autorizaţiile de construire pentru două microhidrocentrale, că am tăiat ilegal pădurea din zonă şi că am început distrugerea Râului Alb. Sesizările au fost făcute sub paravanul ONG-urilor de mediu: Efectul Fluture, Agent Green, Coaliţia Natură 2000, Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS) şi Societatea Academică Română (romaniacurata.ro). Reclamaţiile sunt de fapt nişte minciuni agresive, rudimentar camuflate în spatele unor idealuri frumoase despre natură. Cu timpul, s-a dovedit că membrii acestor ONG-uri sunt, de fapt, mercenari protejați de anumite grupuri de interese cu influență până la vârful „statului”. Legea după care funcționează ONG-urile la noi permite finanțarea acestor agenți de influență fără să se știe cine-i plătește cu adevărat. Pentru a fi credibili, aceștia se erijează în reprezentanți ai societății civile sub diferite acoperiri: ONG-iști, ecologiști, #REZISTI, salvatorii planetei, progresişti, politicieni, etc.
Pentru prima dată în România mișcarea #REZIST a fost revendicată de membrii ONG-ului Efectul Fluture din Cluj (în prezent Declic), cunoscuți încă din 2013, după protestele „Salvați Roşia Montană”. Între timp ne-am lămurit că acești „salvatori” sunt, în realitate, protestatari de profesie, agitatori și provocatori folosiți pentru înlăturarea unor „ţinte” politice şi economice, după cum relatează jurnalistul Ion Spînu în ziarul Cotidianul: „#REZIST manipulează pentru bani şi politică” (art.1).
Cum au ajuns nişte agitatori să facă „legea” pe scena publică? Răspunsul vine din Protocoalele secrete, încheiate de Parchetul General cu aceste ONG-uri. Chiar dacă, aparent şi formal, protocoalele au fost desecretizate, cârdăşia „protocolară” produce în continuare derapaje grave în actul de înfăptuire a justiţiei. Am văzut cu toţii că cele mai multe din acţiunile #Rezist s-au transformat în adevărate hărţuieli şi provocări la violenţă. De fiecare dată, însă, procurorii le-au ,,spălat” faptele prin celebre clasări non-motivate. În contrapartidă, membrii grupării au protestat isteric în apărarea procurorilor, atunci când a fost vorba de modificări la legile justiţiei prin care urmau să fie eliminate „portiţele de scăpare” destinate procurorilor care comit abuzuri. Puţini ştiu că identitatea vizuală #Rezist a fost creată de una dintre membrele Declic.ro. Este vorba despre Luminiţa Dejeu, care se prezintă astfel: „Este grafician de profesie și campaigner Declic. Implicată în campanii de bună guvernare, Luminița este autorul primei petiții virale a Declic. În ianuarie 2017, ea a creat vizualul #Rezist, care a devenit simbolul protestelor din România. Când nu e la birou, Luminiței îi place să gătească și să posteze pe Facebook reușitele sale culinare“ (video 2.2).
Contestaţii făcute din interes de gaşcă
Primele petiţii împotriva investiţiilor de pe Râul Alb au eşuat pentru că avizele şi autorizaţia de construire au fost în deplină legalitate. Aşa-zişii ecologişti ştiau acest lucru pentru că primiseră, încă din anul 2014, răspunsuri din care reiese în mod clar că proiectele se desfăşurau într-un cadru legal(doc.1). Cu toate acestea, ei au continuat campania de denigrare pe motiv că instituţiile publice nu au „percutat” la pretenţiile lor. Activistul Dejeu Călin spune că a aflat în august 2014, de pe site-ul APM Hunedoara, despre decizia nr.1327/26.08.2013, privind microhidrocentralele de la Râul Alb, dar s-a simţit ignorat. Aşadar, el confirmă că a contestat actul împreună cu Roxana Pencea Brădățan, în calitate de membrii fondatori ai ONG-ului Efectul Fluture (în prezent Declic), mult după termenul legal al dezbaterii publice (doc.2). Acest detaliu este extrem de important pentru că, veţi vedea, contestaţiile au venit la pachet cu interesul unui apropiat al lui Dejeu de a pune mâna pe proiectele noastre. La fel, Andrioni Alin (autorul tentativei de omor), a recunoscut că a fost nemulţumit de răspunsurile primite de la instituţii, motiv pentru care şi-a continuat acţiunile de hărţuire cu echipa lui de vreo 10 oameni.
De fapt, „activiştii” fuseseră informaţi asupra legalităţii proiectelor de la Râul Alb cu mult timp înaintea zilei în care au comis tentativa de omor și ne mint când susțin că au fost ignoraţi de autorităţi. Mărturie stau documentele ce le-au fost transmise chiar de instituţiile pe care le invocă Andrioni. Iată cum sună adresa APM Hunedoara cu nr. 3357 / 29.04.2015: „Date de context – şi la acest paragraf semnatarii petiţiei generalizează că ,,proiectul are la bază un cumul de avize flagrant ilegale” fără însă să poată preciza măcar unul, dacă nu întreg cumulul. De asemenea, semnatarii petiţiei subevaluează patrimoniul natural al judeţului Hunedoara, afirmând că Râul Alb este ultima vale conservată aproape perfect pentru că oricând putem să arătăm cel puţin 20 de văi la fel de frumoase şi bine conservate asupra cărora nu planează nicio ameninţare, aşa cum încearcă apocaliptic, dar fără argumente juridice sau tehnice, să demonstreze petiţionarii” (doc.3).
Împotriva legii şi a ordinii constituţionale
La Râul Alb, provocatorii au acţionat la comandă, cu dublă măsură, împotriva legilor şi a ordinii constituţionale. Dacă ar fi fost cu bună-credinţă preocupaţi de problemele naturii, nu puteau să ignore determinarea Uniunii Europene în ce priveşte măsurile de protejare a mediului, care se fac în paralel cu promovarea şi susţinerea dezvoltării durabile. Se ştie că România şi-a luat angajamentul pentru promovarea, susţinerea financiară şi majorarea energiilor alternative, stabilindu-se că energiile regenerabile reprezintă o prioritate, iar microhidrocentralele intră în această categorie. Acesta este motivul pentru care ne-am aliniat legislaţia ca ţară la noile cerinţe internaţionale privind protejarea mediului.De aceea, acţiunile îndreptate împotriva proiectelor de la Râul Alb nu pot fi legitime! Noi am avut toate avizele şi autorizaţiile obţinute în mod legal, iar proiectele s-au făcut pe baza unor studii de specialitate, prin care s-a demonstrat că aceste investiţii nu produc un impact negativ asupra mediului. Studiul de evaluare adecvată, înregistrat la APM Hunedoara cu nr. 5664/2013, în vederea obţinerii Deciziei Etapei de Încadrare1, arată că aria naturală nu este afectată ca urmare a implementării proiectului: „În consecinţă, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu este afectată decât la nivel foarte scăzut ca urmare a implementării proiectului”. În urma evaluării impactului asupra mediului APM Hunedoara a emis avizul Natura 2000 nr. 3/2013, iar administratorul ariei naturale Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului a emis avizul nr.17/21.08.2013.
Descinderile agenților de influență pe Râul Alb nu au fost „documentări”, ci comandouri constituite cu misiunea precisă de a stopa prin orice mijloace proiectele noastre. În episoadele următoare o să vedeți cum a fost deturnat #Activismul, la noi, în mega afacere de tip clientelar.
………………………
PRECIZARE:„Scandalul de pe Râul Alb”, cazul care a şocat România în 24 mai 2015, a apărut public la momentul respectiv în zeci de articole, cu părerea exclusivă a activiştilor de mediu (numai platforma ONG-istă România Curată a scris peste 30 de articole pe acest subiect). Hunedoreanul Info prezintă povestea şi din perspectiva celui care a fost victimă a tentativei de omor. Mărturia îi aparţine lui Mihai Bocea şi este preluată cu acordul său de pe siteul raulalb.ro
Notă:
1Deciziei Etapei de Încadrare – Decizia autorităților centrale sau teritoriale cu atribuții specifice în domeniul protecției mediului, luată în urma evaluării impactului asupra mediului a unor proiecte. Înainte de eliberarea Deciziei, cu nr. 1327/26.08.2013, APM Hunedoara a emis avizul Natura 2000 nr. 3/23.08.2013, iar Administratorul Ariei Naturale Geoparcul Dinozaurilor-Țara Hațegului a emis avizul nr.17/21.08.2013.
Poliţiştii au organizat percheziţii la locuinţa din Petroşani a lui Nicolae Guţă. Acţiunea vizează contrabandă cu bijuterii, infracţiune de care sunt suspectaţi nepoţii manelistului.
La data de 6 aprilie 2023, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – Sector 6 au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară, în județul Hunedoara, la locuințele unor persoane bănuite de săvârșirea infracțiunilor de contrabandă și contrafacere. În fapt, persoanele bănuite ar fi comercializat bijuterii, unele purtând însemnele unor mărci protejate, pe o platformă de socializare.
În urma efectuării perchezițiilor domiciliare, au fost identificate bijuterii, cântare electronice de precizie, documente ce atestă volumul vânzărilor și 3.700 de euro. Bănuiții urmează a fi conduși la audieri, iar ulterior vor fi prezentați magistraților cu propunere legală. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de contrabandă și contrafacere de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6”, informează Poliţia Capitalei printr-un comunicat de presă
„Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se mai precizează în comunicat.
Anchetele sociale s-au desfășurat în 25 de locații și au avut ca scop atât verificarea informațiilor conținute în solicitările de decontare a cheltuielilor cu hrana și cazarea persoanelor refugiate, cât și evaluarea situației sociale și economice a acestora și a relaționării cu proprietarii locuințelor în care sunt găzduiți, cu vecinii și cu comunitatea locală în general.
Conform datelor centralizate de Serviciul Evidență și Plată Beneficii de Asistență Socială al DAS Deva, anchetele sociale au vizat un număr de 83 de refugiați (adulți și copii), găzduiți de 24 de persoane fizice din municipiul Deva.
INFORMAȚII obținute în urma anchetelor sociale:
60% dintre persoanele refugiate locuiesc în apartamente cu două, 3 sau 4 camere, în timp ce alte 15 sunt găzduite în case și garsoniere
mai mult de jumătate dintre refugiații adulți sunt femei și au vârste cuprinse între 19-73 de ani, în timp ce bărbații au între 19-68 de ani. Aproape jumătate (45%) din totalul femeilor se încadrează în grupa de vârstă 30-40 ani și doar 5 persoane au mai mult de 60 de ani
18 familii și 5 persoane singure, s-au aflat la sfârșitul lunii martie 2023, pe teritoriul municipiului Deva, în timp ce alte 5 familii s-au întors în Ucraina pentru rezolvarea unor probleme, iar una dintre acestea nu mai intenționează să revină
14 dintre familiile de ucraineni au copii minori, cu vârste cuprinse între 1-17 ani (între 1-6 copii/familie)
în 7 cazuri, copiii minori sunt însoțiți doar de unul dintre părinți (mama)
17 dintre adulții refugiați declară că realizează venituri din salarii și pensii, cuprinse între 1.000–3.000 de lei/lună. Două persoane beneficiază de pensii din Ucraina, alte 5 își continuă activitatea profesională în sistem online, în afaceri proprii sau pentru angajatori din țara natală, în timp ce 10 ucraineni au obținut locuri de muncă în Deva și Hunedoara și desfășoară activități în domeniul construcțiilor, panificației, hotelier, tipografic, în alimentație publică și servicii de curățenie, câștigând lunar între 2.500-3.000 de lei
7 familii de refugiați, care au, în total, 10 copii minori, nu realizează niciun venit. Într-un singur caz, cetățenii străini declară că primesc bani de la capul familiei, care a rămas acasă, să-și apere țara
20 de copii ucraineni își continuă cursurile școlare: 9 studiază online, în instituții de învățământ preuniversitar și universitar din țara natală, iar alți 11 sunt înscriși la grădinițe și școli din municipiul Deva, unul dintre aceștia practicând gimnastică de performanță la Liceul cu Program Sportiv „Cetate”
7 familii se află în evidența unui medic de familie sau a altor medici specialiști
majoritatea cetățenilor străini comunică și relaționează foarte bine cu comunitatea locală – în limba engleză sau română ori folosind aplicația Google Translate și doar 4 familii, care vorbesc doar limba maternă, declară că întâmpină dificultăți în comunicare
conflictul din Ucraina are efecte diferite asupra persoanelor refugiate. Cei mai afectați sunt copiii și familiile care au pierdut rude și prieteni în război
Alte aspecte constatate în timpul evaluărilor fac referire la eforturile refugiaților de a intra pe piața muncii din România și la temeri generate de plata cu întârziere a cheltuielilor pentru hrană și cazare.
Anchetele sociale desfășurate de DAS Deva în rândul cetățenilor străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina se efectuează lunar, la solicitarea Compartimentului Protecție Civilă din cadrul Primăriei Municipiului Deva și în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
În luna martie 2023, suma solicitată pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea persoanelor refugiate găzduite în municipiul Deva a fost de 156.100 lei, în timp ce valoarea totală a cheltuielilor decontate de la începutul așa numitului Program 50/20 depășește 1.400.000 de lei.
DE REȚINUT! Solicitările privind decontarea cheltuielilor pentru hrana și cazarea persoanelor refugiate se depun la Primăria Municipiului Deva – Centrul de Informare a Cetățenilor (Piața Unirii, nr. 4, telefon 0254.234.651), în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna precedentă.
Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază, cuprinzând servicii medicale preventive și curative, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale.
Pentru ca sistemul de sănătate să funcționeze în condiții normale, în beneficiul populației, este important ca toți asigurații să respecte o serie de obligații, prevăzute de lege, și anume:
să se înscrie pe lista unui medic de familie;
să anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
să se prezinte la controalele profilactice și periodice, stabilite prin contractul-cadru;
să anunțe, în termen de 15 zile, medicul de familie și casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați;
să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;
să aibă o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar;
să achite contribuția datorată fondului și suma reprezentând coplata/contribuția personală, în condițiile legii;
să prezinte furnizorilor de servicii medicale cardul național de asigurări de sănătate și documentele care atestă calitatea de asigurat (de exemplu: adeverința de asigurat, cupon de pensie, adeverința de salariat/șomaj etc.).
Guvernul a alocat orașului Aninoasa 40 de milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru construirea de urgenţă a unui ansamblu de 100 apartamente destinate persoanelor grav afectate de cutremur. Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost inițiat de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.
În zilele de 13-14 februarie ale acestui an, două seisme cu magnitudinea de ML 5,2, respectiv ML 5,7, au afectat 20 de imobile construite în anul 1895 din orașul Aninoasa. Este vorba despre construcții din cărămidă în care își au domiciliul 377 de persoane dintre care 80 de copii. În urma evaluărilor din teren, 11 imobile au fost evacuate. Analiza făcută de conducerea Consiliului Județean Hunedoara și a Instituției Prefectului, împreună cu factorii de răspundere din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și Primăriei Aninoasa, a condus la concluzia că singura soluție pentru rezolvarea problemelor persoanelor grav afectate de eisme este obținerea de fonduri de la Guvernul României pentru construcția în regim de urgență a unui ansamblu de 100 de apartamente pentru asigurarea spațiilor locative.
Frăţie PSD-PNL la declaraţii
„Mulțumesc Guvernului României, premierului Nicolae Ionel Ciucă, pentru că a înțeles drama prin care trec aceste familii și pentru receptivitatea demonstrată prin alocarea în regim de urgență a fondurilor necesare construirii noilor locuințe. Mulțumesc, de asemenea, domnilor miniștri Attila Cseke și Adrian Câciu pentru susținerea acestei Hotărâri de Guvern și sper ca demersul nostru comun să aibă o finalitate fericită pentru familiile ale căror locuințe au fost afectate de cele două seisme. Au fost voci, e adevărat, izolate, care au comentat, ca de obicei, că nu se iau măsuri pentru acești oameni, că autoritățile nu se implică și așa mai departe. Iată că adevărul vede lumina zilei prin această alocare de fonduri! La baza hotărârii de astăzi se află documentație la care s-a lucrat intens, cu multă atenție, pentru ca inițiativa noastră să aibă succes. Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat! Mulțumirea noastră va fi deplină când vom vedea familiile afectate de cutremure în noile locuințe”, a declarat președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
„Obținerea acestei sume de bani din partea Guvernului României este rezultatul unor eforturi comune și reprezintă o realizare pentru comunitatea afectată din orașul Aninoasa. În prima fază, au fost amplasate containerele modulare, ca și o soluție temporară pentru persoanele care au fost nevoite să îți părăsească locuințele afectate de cutremure, însă, în tot acest timp, am realizat toate demersurile necesare pentru depunerea documentației în vederea obținerii acestor fonduri de la Guvern. Au fost analizate atât varianta de consolidare a imobilelor, cât și cea actuală, a construirii, aceasta din urmă fiind varianta optimă indicată prin expertiză.” – a declarat prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.
În cursul lunii martie 2023, polițiștii Biroului Siguranță Școlară în colaborare cu cei ai Serviciului Rutier, Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității și Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Hunedoara au desfășurat activități informativ-preventive în cadrul mai multor proiecte, campanii și programe ce se derulează la nivelul județului Hunedoara, cu scopul creșterii gradului de siguranță a elevilor și prevenirea delincvenței juvenile.
Activitățile au fost structurate pe mai multe domenii de prevenire, cum sunt: prevenirea și combaterea violenței școlare, a fenomenului de ,,bullying”, prevenirea consumului de droguri și alte substanțe ilicite, respectiv educația și siguranța rutieră. De asemenea, sub sloganul ,,Ia ATITUDINE, spune STOP VIOLENȚEI!”, au fost prezentate elevilor noțiuni privind răspunderea penală/contravențională a minorilor, în vederea conștientizării acestora cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au, consecințele implicării lor în fapte ilegale, fiindu-le totodată oferite sfaturi pentru a nu deveni victimele unor infracțiuni.
Mesajele polițiștilor au ajuns, în această lună, la peste 2.800 de elevi și preșcolari ai unităților de învățământ hunedorene.
Siguranța elevilor reprezintă o prioritate a Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, iar polițiștii care desfășoară activități informativ-preventive răspund tuturor solicitărilor cadrelor didactice pentru a desfășura în școli activități educative antiinfracționale și antivictimale.
Direcția Poliția Locală Deva a prezentat un raport de activitate pentru perioada 01.03.2023 – 31.03.2023. La categoria Ordine Publică, polițiștii locali au aplicat un număr de 103 sancțiuni; Structura Circulație pe Drumurile Publice a aplicat 232 sancțiuni, iar la categoria Disciplina în Construcții au fost aplicate un număr de 58 sancțiuni.
Centrul Monitorizare Video Trafic a preluat un195 sesizări telefonice. De asemenea, operatorii din cadrul compartimentului Operator Trafic Supraveghere au avut un număr de 108 sesizări şi s-au efectuat 280 de identificări în Baza Națională de Date. Totodată au pus la dispoziție lucrătorilor din cadrul Serviciului Investigații Criminale probatoriu video în vederea soluționării unui număr de 13 dosare penale.
ALTE ACTIVITĂȚI:
Structura Ordine și Liniște Publică: polițiștii locali asigură transportul de valori de la Primăria Municipiului Deva la Trezorerie și retur; asigură transportul și protecția personalului din cadrul DPLEPSC, a ofițerului de stare civilă pentru buna desfășurare a activității de oficiere a casătoriilor în afara sediului Casei Casătoriilor; asigură protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului, prin paza care se efectuează permanent la ușa de acces în Primăria Municipiului Deva; asigură protecția personalului din cadrul Direcției Impozite și Taxe Locale Deva, prin paza care se efectuează permanent la sediul instituției; însoțesc executorii judecătorești la evacuările din imobilele aparținând Primăriei Municipiului Deva; au soluționat un număr de 51 sesizări telefonice primite de la cetățeni prin dispecerat; au soluționat un număr de 10 sesizări telefonice primite de la operatorii din CMVT; sesizări scrise –1 răspunsuri; sesizări prin aplicaţia Deva 24 – 3 răspunsuri; răspund si soluționează sesizări telefonice venite prin Dispeceratul Poliției Locale; De asemenea, prin efectuarea patrulelor mobile și pedestre, se previne săvârșirea eventualelor fapte de natură antisocială care ar putea periclita viața și integritatea persoanelor.
Structura Circulație pe Drumurile Publice:
Dirijarea/fluidizarea circulatiei rutiere în zona unităților școlare –zilnic; restricţionarea traficului rutier cu ocazia lucrărilor la carosabil-4 acțiuni; restricționarea traficului rutier cu ocazia adunărilor publice; au răspuns prin aplicația Deva 24, la un număr de 6 sesizări; acțiuni de eliberare parcari și zone de toaletare pomi executate de SPIGM; au soluționat un număr de 133 de sesizări telefonice primite de la cetățeni prin dispecerat; au primit la audiențe 5 persoane; au soluţionat un număr de 95 sesizări de la operatorii din C.M.V.T.; au soluţionat 3 petiţii primite de la cetăţeni; autovehicule fără stăpân/abandonate, monitorizate 21; autovehicule staţionate neregulamentar, ridicate 58; autovehicule fără stăpân/abandonate, ridicate de proprietari în urma somaţiei 13; au implementat 182 P.V., în Baza Naţională de Date a Poliției Române.
Structura Disciplina în Construcții, Activitate Comercială, Protecția Mediului:
Polițiștii locali au efectuat un număr de 17 controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu caracter provizoriu; polițistii locali au verificat un număr de 3 firme privind afişajul publicitar, şi orice altă formă de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii economice; politistii locali au făcut un numar de 26 de verificări privind ridicarea deşeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite; 30 de verificări zone verzi din intravilan, 40 privind verficarea curățeniei stradale; politisţii locali au verificat un număr de 48 de societăţi comerciale, 15 persoane fizice autorizate, 34 producători particulari, 114 comercianţi ambulanţi în pieţele agroalimentare si târguri, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii pieţelor agroalimentare; În cadrul tuturor structurilor mai sus amintite se fac cercetări ori de câte ori este nevoie, pentru soluționarea cu celeritate a tuturor reclamațiilor scrise/telefonice venite din partea cetățenilor cât și a sesizărilor venite prin aplicația ,,Deva 24’’.
.jpeg)
Mulțumesc Guvernului României, premierului Nicolae Ionel Ciucă, pentru că a înțeles drama prin care trec aceste familii și pentru receptivitatea demonstrată prin alocarea în regim de urgență a fondurilor necesare construirii noilor locuințe. Mulțumesc, de asemenea, domnilor miniștri Attila Cseke și Adrian Câciu pentru susținerea acestei Hotărâri de Guvern și sper ca demersul nostru comun să aibă o finalitate fericită pentru familiile ale căror locuințe au fost afectate de cele două seisme. Au fost voci, e adevărat, izolate, care au comentat, ca de obicei, că nu se iau măsuri pentru acești oameni, că autoritățile nu se implică și așa mai departe. Iată că adevărul vede lumina zilei prin această alocare de fonduri! La baza hotărârii de astăzi se află documentație la care s-a lucrat intens, cu multă atenție, pentru ca inițiativa noastră să aibă succes. Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat! Mulțumirea noastră va fi deplină când vom vedea familiile afectate de cutremure în noile locuințe”, a declarat președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
Obținerea acestei sume de bani din partea Guvernului României este rezultatul unor eforturi comune și reprezintă o realizare pentru comunitatea afectată din orașul Aninoasa. În prima fază, au fost amplasate containerele modulare, ca și o soluție temporară pentru persoanele care au fost nevoite să îți părăsească locuințele afectate de cutremure, însă, în tot acest timp, am realizat toate demersurile necesare pentru depunerea documentației în vederea obținerii acestor fonduri de la Guvern. Au fost analizate atât varianta de consolidare a imobilelor, cât și cea actuală, a construirii, aceasta din urmă fiind varianta optimă indicată prin expertiză.” – a declarat prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian.
