Adeziunile au fost scoase de la naftalină ca o prelungire a scandalul de la Venus, când o parte dintre tinerii liberali, prezenţi Şcoala de vară „Generaţia ALTFEL”, au exersat sloganul „MUIE PSD”. Ieri (21 septembrie 2022) Alin Ţambă, preşedinte TSD Hunedoara, a arătat public cum, în 2014, l-a recrutat în PSD pe Ovidiu Boldor, actualul şef al organizaţiei TNL Hunedoara. Pe de altă parte, Ţabă a ajuns în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara pe filieră PSD, doar pentru că într-un moment zbuciumat al carierei sale politice a pierdut şefia în PNŢCD. Acum tinerii traseişti se dau în gât reciproc la umbra unor lozinci despre idealuri luminoase, cu flori şi foarte mult # (haştag).

Pesedistul Alin Ţambă s-a prezentat la sediul PNL Hunedoara cu un buchet de flori şi cu adeziunea la PSD a omologului său de la TNL. „Reprobabile înjurăturile tinerilor #pnl la adresa #TSD și #PSD. În urma semnalării derapajelor #tnl de la școala politică, am fost astăzi la sediul #pnl Hunedoara și am dus un buchet de flori pentru toate mamele colegilor de la #tnl. Președintelui #tnl Hunedoara, fost membru #PSD, i-am înmânat și o copie a adeziunii lui în Partidul Social Democrat, semnată în 2014. Sunt convins că dacă rămânea în #PSD nu era pus într-o astfel de situație, așa cum l-au pus colegii lui din #tnl, așa-numita #generatiealtfel”!

Dacă aflu că un singur delegat de la #pnl Hunedoara a înjurat mamele colegilor mei din #TSD, îi promit atât lui, cât și doamnei președinte Vetuța Stănescu (preşedinte PNL Hunedoara, n.red.), că lucrurile nu vor rămâne uitate și voi ridica problema la nivel național, împreună cu domnul președinte Laurențiu Nistor, în conducerea #PSD!”, avertizează Ţambă.

De partea cealaltă, Ovidiu Boldor, preşedintele TNL Hunedoara regretă atitudinea celor care vor să se „caţere” în politică. (Aluzia e la sloganul injurios, nu la traseismul său, evident.) „Niciuna dintre cele 10 persoane din județul Hunedoara prezente la  Școala Politică de Vară a TNL, organizată la Venus, nu a fost implicată în incide ntele regretabile despre care s-a făcut vorbire în ultimele zile. Consider că dezbaterile de idei, argumentația și retorica sunt forme mult mai utile de comunicare a mesajelor pe care le transmitem. Chiar și așa, în numele colegilor mei, am prezentat scuzele noastre referitoare la acele regretabile forme de manifestare împotriva PSD chiar de Ziua Internațională a Păcii, în cadrul unui dialog constructiv pe care l-am avut astăzi cu Președintele TSD Hunedoara. Ca urmare a unei acțiuni inițiate la nivel național, Președintele TSD Hunedoara a venit la sediul PNL pentru a-mi aduce un buchet de flori, ocazie cu care l-am asigurat că astfel de incidente sunt nu doar regretabile, ci și izolate, care nu reprezintă în niciun fel poziția Organizației TNL. Tineretul Național Liberal este format dintr-o echipă de oameni serioși, muncitori, dedicați și sunt sigur că o greșeală cum este cea de la Venus nu va șterge cu buretele toată munca depusă de colegii mei din filială și de la nivel național.  Este imoral și greșit ceea ce s-a întâmplat și îi asigur pe colegii mei că următoarea perioadă este una de analiză și dezbatere pentru ca astfel de evenimente neplăcute să nu mai aibă loc. De asemenea, l-am asigurat pe colegul meu de la TSD Hunedoara că Partidul Național Liberal este un loc în care tinerii sunt sprijiniți și încurajați să își pună în aplicare proiectele și echipa de aici mă face să fiu mândru că sunt #liberal. Atacurile și încercarea ca cineva să se cațere pe orice, nu își au locul în modul de a face politică și cu siguranță, dintr-un astfel de eveniment, #echipa noastră o să iasă și mai unită și mai determinată pentru a sprijinii #GenerațiaAltfel și tinerii”, susţine Ovidiu Boldor, preşedintele TNL Hunedoara.

Pe rețelele de socializare circulă un text cu ocazia zilei de naștere a împăratului Traian. Un fel de osana. Nu este clar cine a scris acest text – introducere, dar el precede un rezumat al biografiei împăratului, semnat de către un reputat și regretat istoric, text scris într-un stil pertinent, total diferit de introducere.

„Cercetările recente au arătat că de ziua de naştere a împăratului Traian, la 18 septembrie, autorităţile romane au fondat în mod intenţionat colonia Dacica Sarmizegetusa. Tot atunci în mod ritual s-a întemeiat provincia Dacia şi din acea zi putem spune că a început etnogeneza românească. Ziua de naştere a poporului român, corespunde cu „dies natalis” a împăratului Traian, şi ea cade în preajma echinocţiului de toamnă, la 18 septembrie.”

Da, în text este vorba despre același Traian, despre care Dio Cassius spunea –  se știe, bineînțeles, că era devotat băieților și vinului, dar dacă ar fi făcut vreodată ceva josnic ar fi fost criticat; în realitate el a băut cât a vrut însă a rămas sobru, și în relațiile lui cu băieții nu a făcut rău nimănui.

Asta da surpriză. Nu aveam habar că în urma unor „cercetări recente”(ah, aceste veșnice cercetări senzaționale și secrete…) a apărut, tam-nesam o zi de naștere a poporului român, fixată tocmai la echinocțiu, de nu știu cine, în nu știu ce împrejurări, mai mult sau mai puțin bahice.

Săritura peste cal este evidentă și cel puțin la fel de caraghioasă ca multe dintre „adevărurile tulburătoare” care i-au făcut pe daci buricul pământului. Și dacă dacii au faliții lor noi de ce să nu-i avem pe ai noștri, pare a spune autorul introducerii, care omite însă, un lucru extrem de important.

El uită, sau nu vrea intenționat, să menționeze, că în acea zi, devenită peste sute de ani zi de sărbătoare la români, împăratul iubitor de vin a emis un decret prin care fiecare roman, de pe teritoriul Daciei, era obligat să facă duș în doi cu o femeie dacă, pentru formarea grabnică a poporului român.

Greu de știut cum le-au convins romanii pe dăcoaice să se dușeze alături de cei care le-au căsăpit bărbații. Știm, însă, că peste vreo douăzeci de secole, o oarecare Simonetta, se pare, descendentă pe aceeași linie bahică a împăratului, avea să ordone întregii Europe, dușul în doi, ca suprem sacrificiu în fața unei crize care de fapt nu există.

„Astăzi (luni, 19 septembrie 2022), în jurul orei 07:40, un bărbat în vârstă de 68 de ani, din municipiul Blaj, județul Alba, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Romanilor, din Geoagiu, într-o curbă la dreapta, nu a adaptat viteza la condițiile de drum (carosabil umed) și a pătruns ușor pe sensul opus de mers, intrând în coliziune cu autoutilitara  condusă de un bărbat de 49 de ani, din Călan, care se deplasa din direcția Geoagiu-Orăștie. În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea gravă a unui tânăr de 22 de ani, din Călan, pasager în autoutilitară, acesta fiind transportat la o unitate medicală, în vederea acordării de îngrijiri de specialitate. În cauză s-a întocmit dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, informează IPJ Hunedoara.

Au pus în pericol circulaţia rutieră:

În data de 17 septembrie 2022, în jurul orei 11:45, poliţiştii Secției de Poliție Rurală Orăștie au oprit în trafic,  pe raza satului Romos, autoturismul condus de un tânăr în vârstă de 25 de ani, din comuna Romos. În urma verificărilor în bazele de date, poliţiştii au constatat faptul că autovehiculul condus de tânăr nu este înmatriculat în circulaţie (plăcuțele cu numărul de înmatriculare au fost atribuite unui alt autovehicul, care figurează radiat din circulație), iar conducătorul auto nu posedă permis de conducere.

În data de 16 septembrie 2022, în jurul orei 17:05, cu ocazia unui control în trafic, pe DN66A, pe raza oraşului Aninoasa, un autoturismul care nu a oprit la solicitarea poliţiştilor, fiind nevoie ca aceştia să pornească în  urmărirea acestuia, folosind semnalele acustice şi luminoase. Pentru a evita controlul, cel aflat la volan a virat brusc pe strada Cătăneşti, unde a abandonat autoturismul şi a încercat să fugă, însă a fost interceptat de poliţişti. 

Cu ocazia legitimării, poliţiştii au stabilit faptul că cel aflat la volan este un tânăr de 27 de ani, din Aninoasa, care nu posedă permis de conducere.

La data de 17 septembrie 2022, în jurul orei 04:05, poliţiştii au oprit în trafic, pe strada Lacului, din localitatea Cinciș-Cerna, autoturismul condus de un bărbat de  67 de ani, din comuna Toplița. În urma testării bărbatului, aparatul etilotest a indicat o concentrație de 0,98 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

La data de 18 septembrie 2021, în jurul orei 02:15, poliţiştii Biroului Ordine Publică Deva au observat în trafic un autoturism care se deplasa sinuos pe strada Bejan, din Deva, şi care a încercat să evite echipajul de poliție, motiv pentru care poliţiştii au oprit autoturismul în cauză, folosind semnalele acustice și luminoase ale autospecialei de poliție. Conducătorul auto,  un bărbat în vârstă de 37 de ani, din municipiul Deva, a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat valoarea de 0,99 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

La data de 18 septembrie  2022, în jurul orei 14:50, polițiștii  din cadrului Poliției Municipiului Petroșani au oprit în trafic un bărbat  în  vărstă  de 37 de ani, din municipiul Petroșani, în timp  ce  conducea  un  autoturism pa raza municipiului  Petroșani, ccu privire la care, în urma  testării cu aparatul Drug Test, a rezultat că  ar fi consumat substanțe  interzise.

La data de 17 septembrie 2022, în jurul orei 16:30, polițiștii  din cadrului Poliției Municipiului Petroșani au oprit în trafic un tânăr  în  vărstă  de 24 de ani, din municipiul Petroșani, care conducea  un  autoturism pe  strada 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroșani. În urma  testării tânărului cu aparatul Drug Test, a rezultat că  acesta  ar fi consumat substanțe  interzise. În cazurile prezentate, poliţiştii au întocmit dosare de cercetare penală.

Recomandări preventive pentru un trafic rutier în siguranţă:

Pentru a evita implicarea în evenimente rutiere, poliţiştii le recomandă participanților la trafic să respecte cu strictețe regulile de circulație, să adapteze permanent viteza la condițiile de drum și să se informeze cu privire la condițiile meteo și la tronsoanele de drum pe care le vor parcurge. Conduceți cu prudență, măriți distanţa de siguranţă în mers, adaptați permanent viteza de deplasare la condițiile meteo și de trafic și nu vă angajați în efectuarea de manevre riscante. În condiţiile unui trafic aglomerat, condiţiile meteo nefavorabile pot determina apariţia unor blocaje rutiere temporare. Păstraţi-vă calmul, nu uitaţi de politeţea rutieră şi nu blocaţi intersecţiile! Nu vă angajaţi în depăşirea de autovehicule fără a avea o bună vizibilitate şi efectuați fiecare manevră în trafic, numai după o temeinică asigurare.

Nu consumaţi alcool şi nu conduceţi dacă simţiţi că sunteţi obosiţi! Nu folosiți telefonul mobil în timp ce conduceţi, iar pentru a comunica folosiți sistemele hands-free.

Pietonii sunt rugaţi să îşi ia toate măsuri de precauţie pentru a fi siguri că sunt observaţi în trafic de către şoferi. Totodată, îi sfătuim să circule numai pe trotuare, traversarea străzii să o facă prin locurile permise, la culoarea verde a semaforului electric şi numai după ce sunt siguri că intenţia lor de a traversa a fost observată de către şoferi!

Informații actualizate despre situația traficului găsiți pe site-ul oficial al Poliției Române, la secțiunea Infotrafic: https://www.politiaromana.ro/ro/info-trafic

Notă: Facem precizarea că, în cazurile prezentate, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Informaţii date de IPJ Hunedoara

 

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Deva și Clubul Sportiv Municipal Deva în perioada 23-30 septembrie 2022. „Săptămânii europeane a sportului” este o invitaţie la mişcare pentru toţi devenii dispuşi să participe la activitățile sportive organizate

Programul evenimentului:

  • 23 septembrie 2022 – Festivitatea de deschidere

–           Cupa Cetății la fotbal, interval orar 14:00-17:00

 Locația: Stadion Cetate Deva

–           Cupa Cetății la handbal, interval orar 15:00-16:30

           Locația: sala de sport Centrul Creștin Next Level

–           Cupa Cetății la baschet, interval orar 14:00- 17:00

           Locația: terenul de sport al Colegiului Național Pedagogic ,,Regina Maria” Deva

–           Demonstrație airsoft, interval orar 17:00-18:30

           Locația: Parcul Cetate Deva 

–           Badminton, interval orar 17:30-18:30

           Locația: Parcul Cetate Deva

–           FLASHMOB, interval orar 17:00-18:00

Locația: Bulevardul 1 Decembrie 1918

         17:00 – 17:30 – Statuia lui Decebal – punctul de întâlnire

         17:30 -18:00 – Activitatea se va desfășura timp de 30 minute

–           Festivitatea de deschidere, interval orar 18:30-20:00, Parcul Cetate Deva:

         demonstrație de gimnastică aerobică

         cuvântul oficialităților

         premierea sportivilor din cadrul Cupei ,,Cetății” Deva

         concert ,,Pragu de Sus”

 

–           Aleargă în Cetate Noaptea, interval orar 20:30 – 22:00

         20:30 – startul va avea loc din Parcul Cetate Deva

         sosirea va fi în incinta Cetății Deva

Ridicarea kit-urilor de concurs pentru participanții la ,,Aleargă în Cetate Noaptea” se va face în 23 septembrie, ora 16:00, în filigoria din Parcul Cetate.

  • 24 septembrie 2022 – AIRSOFT- Sport pentru toți

Locația: Teren sport  ANL, strada Mihai Eminescu, interval orar 11:00-15:00

  • 25 septembrie – Festivalul Sportului

Locația: Bulevardul 1 Decembrie 1918, interval orar 11:00-14:00:

–           jocuri sportive

–           Crosul Familiilor, ora 11:30 (Bulevardul 1 Decembrie 1918 –  str. Piața Victoriei – str. Mihai Eminescu – str. Gheorghe Barițiu – Bulevardul 1 Decembrie 1918), circuit de aproximativ 1 km

Participanții trebuie să se prezinte cu 30 de minute înainte de start.

Vă puteți înscrie la fața locului sau accesând link-ul: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSchu4k4bDbCsux8-bEIVQtlfYA9Ezr68g2Vi3_UXlWdlU9yOw/viewform

–           Parada bicicliștilor, ora 12:30 (Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Bulevardul 22 Decembrie – Bulevardul Nicolae Bălcescu – Str. Mihai Eminescu – Str. Gheorghe Barițiu – Bulevardul Iuliu Maniu – Bulevardul Decebal – Str. Ion Creangă – Str. Mareșal Averescu – Bulevardul 22 Decembrie – Bulevardul 1 Decembrie 1918), traseu de aproximativ 8,5 km

Participanții trebuie să se prezinte cu 30 de minute înainte de start.

Înscrierile se vor face la fața locului sau accesând link-ul: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeePsRx_u8O6EDYhS4ODIPFiHOlN3JUATNs3a45kTVNNrdcHA/viewform?usp=sf_link

  • 26 septembrie 2022 – Cupa BIG a liceelor la fotbal

Locație: Sala Sporturilor Deva, ora 14:00

Competiția se va derula pe perioada 26-29 septembrie 2022

  • 27 septembrie 2022 – Educație prin mișcare:

– Liceul cu Program Sportiv ,,Cetate” Deva

– Colegiul Național Pedagogic ,,Regina Maria” Deva

– Școala Gimnazială ,,Andrei Șaguna” Deva

  • 28 Septembrie 2022 – #BEACTIVE AT WORK:

–           Primăria Municipiului Deva

–           Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

–           Liceul cu Program Sportiv ,,Cetate” Deva

  • 29 septembrie 2022 – #BEACTIVE în cadrul clubului tău!

–           Clubul Sportiv Municipal Deva

–           AlertT în Deva

  • 30 septembrie 2022 – Badminton Cupa de toamnă

Locația: Sala Sporturilor Deva, ora: 14:00

Parteneri cu Primăria Municipiului Deva și Clubul Sportiv Municipal Deva  în organizarea Săptămânii europeane a sportului sunt: Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, Centrul Cultural ,,Drăgan Muntean” Deva, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Serviciul Public de Întreținere și Gospodărire Municipală Deva, Liceul cu Program Sportiv ,,Cetate” Deva, Federația Română de Fotbal, Decathlon, BIG FM, Asociația AlerT în Deva, Crucea Roșie Română, Asociația Inimi Generoase, ACS Lupii Deva, ACS Crossover Deva, Asociația Tenis Club Deva, Asociația Badminton Club Deva, Asociația Decebal Airsoft Club Deva, Asociația Județeană de Fotbal Hunedoara, Clubul de Voluntariat OrthoCaffe, O bicicletă pe zi.

 Sunt elemente de bază, care dau esenţa şi direcţia oricărui popor, iar pe acestea ar merita să le băgăm în seamă cu mult înainte de a ne tot împăuna cu eticheta noastră de europeni, cu surle şi trâmbiţe mai mult sau mai puţin europeni decât alţii. Europenismul cu orice preţ, cu bunele şi cu relele lui, tinde să ne limiteze şi scufunde de multe ori într-o criză identitară. Şi poate că n-am prea fi noi făcuţi pentru conglomerat, deşi am avut o curioasă apetenţă pentru apetenţa ocupaţiilor străine, până nu foarte de mult în epoca modernă.

de Daniel Marian

 (Cronică la „Îndăcitul”, Vladimir Brilinsky , Editura Cetate, 2022)

Unii n-au pregetat în a ne numi barbari, pentru că la origine daci fiind, nu am fi agreat neapărat anumite îndeletniciri şi nici opulenţa proprie marilor imperii. Dar şi cinstiţi se pare că eram, deoarece nu ne-am îndeletnicit cu invazia şi prăpădul pe meleagurile altora. Cât despre a fi sărăntoci, aceasta este o valenţă pe care am dobândit-o ceva mai încoace, când am deschis calea adevăratei barbarii venite din lumea megacivilizată.
Pornind cu precădere de la istoricii şi arheologii de seamă Constantin şi Hadrian Daicoviciu, avem suficiente mărturii asupra realei noastre firi ca neam şi ca ţară. Chiar dacă unora nu le convine, atribuindu-şi fantasmagoric cireaşa de pe tort sau moţul de la căciulă.
În zilele noastre, parcă într-o coordonată duşmănie, s-a vrut, şi încă se mai vrea, dislocarea şi înstrăinarea tocmai a acelor valori care ne definesc primordial. Şi dacă se poate, şi ştergerea acestora din memoria colectivă. Despre acesta este în principal vorba, în recenta carte scrisă de către Vladimir Brilinsky, ca un ecou al muncii sale de o viaţă.

Dincolo de fascinaţie

Da, ne mândrim, peste tot pe unde apucăm, cu istoria noastră, dar încercăm şi s-o furăm, iar cu asta n-ar trebui să ne mai mândrim. În inima civilizaţiei dacice, s-a petrecut vreme de mai bine de un deceniu, o dramă continuă, despre care presa a tunat şi a fulgerat de câte ori era necesar, dar adevărul expus pe larg doar acum urmează, pre limba „îndăcitul”-ui pe care îl regăsim prin Vladimir Brilinsky.
„…dacă într-o gospodărie din satele din Munţii Orăştiei nu există măcar un căutător de comori, în următoarea există doi.” Parabolic sau eufemistic dar în fond real, astfel se petreceau lucrurile înainte de anul 2000, când epopeea jafului de patrimoniu a început să intre în declin, odată cu apariţia unei legi prohibitive pentru doritorii de îmbogăţire peste noapte de pe urma vestigiilor istorice.

Călătoria necesară

Vladimir Brilinsky, ca administrator al Sarmizetesusa Regia, s-a aflat permanent în prima linie a vigilenţei, în contextul acestui amplu prăpăd la adresa valorilor naţionale. Cu legea sau înainte de a exista aceasta, mai cu frumosul, cu vorba bună, ori… cu bâta de alun.
Autorul acestui roman-martor, împătimit al adevărului şi dreptăţii, ne plimbă prin arealul plin de har, bine înfăţişat într-un limbaj neaoş, direct şi fără fanfaronadă, dar şi prin situaţii-cheie, cărora a trebuit să le facă faţă atât el cât şi personajele sale cât se poate de veridice. De la continua busculadă, prins fiind între partidele de jaf şi autorităţi, la întâmplări pitoreşti, cu un iz aparte şi care sunt redate inconfundabil.
Vladimir Brilinsky se pricepe să fie, în egală măsură, sobru sau după caz ironic ori recurgând chiar la umor de bună calitate, fiind nenumărate secvenţele în acest sens. Cartea se recomandă singură, dacă pornim de la autodescrierea autorului, mai elocventă de atât nici că se putea: „Mă certam mereu. Şi strigam. Ridicam tonul de fiecare dată când căutam dreptatea şi asta mi-a atras multe reproşuri oriunde ar fi fost confruntarea, la televiziune, la radio, în administraţie, în disputele de la cârciuma satului sau în inima pădurii. Mai mult, nu suportam minciuna, aroganţa, reaua-intenţie, fariseismul, nemernicia, când venea vorba de comoara mea de suflet, sarmizegetusa regia. Cu arheologii mă certam pentru că lăsau în urma lor gunoaie când încheiau şantierele de vară. Cu directorii de la parcul natural mă certamm pentru lipsa de grijă faţă de monumente, cei cei de la muzeu, pentru comoditate şi lipsă de dialog. Cu miniştrii Culturii care veneau la Sarmizegetusa – şi să fi fost vreo opt – mă cetam pentru că nu înţelegeau importanţa şi valoarea acestui loc. Cu autorităţile locale care făcuseră din cetăţile dacice un copil cu şase moaşe, dar cu buricul netăiat, aveam de furcă cel mai mult. Cu cei care veneau să caute energii în templele dacilor, urinând pe plintele de calcar sau călărind soarele de andezit, la fel, mă certam. Căutătorii de aur erau altă categorie cu care mă certam de câte ori ne întâlneam. Şi, în faţa tuturor, cu bâta în mână, măsimţeammai sigur şi mai stăpân pe mine. De nouă ori am folosit-o, luptând faţă în faţă. O dată am încasat-o, dar de opt ori am câştigat datorită bâtei încovoiate.”
Chiar şi numai din acest pasaj de sinceritate, deducem o existenţă plină de aventură, de surprize. Un du-te vino fără încetare, aşadar, în care autorul rezistă şi rezistă. Despre aceste aspecte cât şi despre multe altele, în adevărata şi unica epopee pe care v-o oferă Vladimir Brilinsky.

Primăria Deva şi Centrul Cultural „Drăgan Muntean” invită publicul, în acest weekend, în Parcul ,,Cetate”, la un eveniment inedit: „Deva Medieval Fest”.

Devenii şi turiştii care vor vizita capitala judeţului Hunedoara în perioada 16 – 18 septembrie vor fi martorii unor reprezentații inedite, oferite de Lăncierii și Arcașele Cetății Ardud, Ordinul Castelul din Carpați, Ordinul Cavalerilor de Hunedoara, Toboșarii din Asserculis, Garda Cetății Deva, Zânele Silvane, Cimpoierii din Transilvania, Peregrinii, Deep Six Project, Compania Dragonului, Ansamblul de Dansuri Renaissance, Musica Profana, Ordinul Arcașilor, Medieval Art și Garda de Mercenari Sigismund de Luxemburg.

Activități și ateliere de muzică medievală, concursuri interactive pentru copii și adulți de tir cu arcul, călătorii în lumea zânelor tămăduitoare, atelier de percuție medievală, demonstrații de luptă, mânuirea armelor, tabere cavalerești, ateliere și jocuri interactive pentru copii, atelier de magie, atelier de pictură heraldică, teatru de păpuși și jocuri cu picioroange cu bufonul Igor, concerte de muzică medievală, bucătărie medievală, ateliere de meșteșugărit, dansuri medievale, workshop medieval și activități medievale sunt doar câteva dintre atracţiile evenimentului, care va recrea o atmosferă de zile mari, trăită de-a lungul veacurilor de voievozi, principi, conți și ducese.

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

VINERI, 16 septembrie

18:00 – Cimpoierii din Transilvania – Atelier de muzică medievală

18:50 – Ordinul Castelul din Carpați – Concurs interactiv pentru copii de tir cu arcul

19:30 – Zânele Silvane – Călătorie în lumea zânelor tămăduitoare

19:50 – Toboșarii de Asserculis – Spectacol de percuție

20:20 – Garda Cetății Deva – Salutul de bun venit al cavalerilor

SÂMBĂTĂ, 17 septembrie

10:00 – Parada cavalerilor și domnițelor (Piața Victoriei – Parcul Cetate)

10:45 – Garda Cetății Deva – Povestea sigiliului orașului

11:05 – Ordinul Castelul din Carpați – Concurs de tir cu arcul

11:15 – Zânele Silvane – Călătorie în lumea zânelor tămăduitoare

11:35 – Toboșarii de Asserculis – Spectacol de percuție

12:00 – Garda Cetății Deva – Școala de magie

12:20 – Lăncierii și Arcașele Cetății Ardud – Schimb de gardă

12:30 – Prezentarea Companiei Dragonului (Wagenburg)

13:00 – Garda de Mercenari Sigismund de Luxemburg – Demonstrație de luptă

13:30 – Zânele Silvane – Inițiere în arta Zânelor Silvane

13:50 – Cimpoierii din Transilvania – Concert de muzică medievală

14:40 – Garda Cetății Deva – Legenda Corbului

15:00 – Ordinul Arcașilor – Scurtă lecție de istorie a arcului

15:20 – Ordinul Cavalerilor de Hunedoara – Momente medievale

15:45 – Peregrinii – Carnivale – Spectacol de muzică medievală, istorică est-europeană, otomană și balcanică

16:20 – Zânele Silvane – Dansuri, vrajă și descântec

16:30 – Garda Cetății Deva – Tehnici de luptă, mânuirea armelor

16:50 – Bufonul Igor – Teatru de păpuși, picioroange, jonglerii și jocuri pentru copii

17:50 – Toboșarii de Asserculis – Spectacol cu tobe

18:20 – Garda de Mercenari Sigismund de Luxemburg și Compania Dragonului – Scenetă de luptă

18:50 – Zânele Silvane – Legenda prințesei blestemate (spectacol de teatru și dans)

19:30 – Pregătirea de Luptă – Zvonuri de asediu, echiparea oștenilor pentru marea înfruntare

20:00 – Marea Bătalie – Oșteni din toate taberele participante

20:30 – Deep Six Project & Peregrinii – Cronici de foc (Concert de muzică istorică live însoțit de teatru pirotehnic)

21:00 – Concert Hara

22:00 – Lăncierii și Arcașele Cetății Ardud – Focul Cavalerilor

DUMINICĂ, 18 septembrie

10:00 – Salutul Cavalerilor

10:15 – Ordinul Arcașilor – Prezentare tehnici de tragere. Inițiere în tir cu arcul

10:35 – Garda Cetății Deva – Tehnici de luptă, mânuirea armelor

10:55 – Zânele Silvane – Zânele și forța lor tămăduitoare

11:05 – Toboșarii de Asserculis – Spectacol de percuție

11:30 – Prezentarea Companiei Dragonului (wagenburg)

12:00 – Garda Cetății Deva – Povestea sigiliului orașului

12:20 – Bufonul Igor – Teatru de păpuși, picioroange, jonglerii și jocuri pentru copii

13:20 – Ansamblul de dansuri Ranaissance

13:40 – Musica Profana – Concert de muzică medievală

14:20 – Zânele Silvane – Inițiere în arta Zânelor Silvane

14:40 – Garda Cetății Deva – Școala de magie

15:00 – Garda de Mercenari Sigismund de Luxemburg – Demonstrație de luptă

15:30 – Cimpoierii din Transilvania – Concert de muzică medievală

16:10 – Garda de Mercenari Sigismund de Luxemburg și Compania Dragonului – Scenetă de luptă

16:40 – Peregrinii – Amurgul Castelanior – Cântece inspirate din vechile basme și legende ale Transilvaniei și Balcanilor

17:10 – Zânele Silvane – Poiana Zânelor

17:20 – Toboșarii de Asserculis – Spectacol de percuție

17:30 – Marea Bătalie – Oșteni din toate taberele participante

18:00 – Salutul de rămas bun al cavalerilor

(Sursa foto: Cimpoierii din Transilvania / Facebook)

Consiliul Local Deva a aprobat miercuri, în ședință extraordinară, depunerea a încă trei proiecte în cadrul apelurilor de proiecte prin programul PNRR.

Primul proiect are ca obiect „Renovarea energetică a Grădiniței cu Program Normal nr. 3 – Aleea Teilor din Municipiul Deva” – valoare maximă eligibilă 630.880 euro fără TVA.

Al doilea proiect aprobat de CL Deva este „Renovarea energetică a Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 – Aleea Scărișoara nr. 3 din Municipiul Deva” – valoare maximă eligibilă 515.160 euro fără TVA.

Renovarea energetică a Clădirii Internatului aparținând Colegiului Național Pedagogic ,,Regina Maria din Municipiul Deva” este al treilea proiect depus în cadrul PNRR și are valoarea maximă eligibilă 1.101.760 euro fără TVA.

Valoarea totală a celor trei investiții este 2.247.800 euro, finanțate prin componenta C5 – Valul Renovării, Axa 2.

La finalul implementării celor trei proiecte vom avea clădiri moderne, echipate cu o infrastructură educațională de calitate”, a declarat primarul Devei, Florin Oancea.

„Fă-mi o poză. Sunt venit din Timișoara”, mi-a cerut un domn de vreo 80 de ani, lângă gorunul lui Avram Iancu, din Panteonul Moților. A urmat o lecție de istorie amănunțită, cum rar mi-a fost dat să aud. Oamenii s-au strâns în jurul octogenarului să-l asculte, uitând, pe moment, că au venit la mormântul lui Avram Iancu să facă poze.

La Serbările Naționale de la Țebea din acest an s-au strâns vreo 15.000 de oameni, veniți din toate județele țării. Au fost și oficialități, poate prea multe, față de alți ani.

Un grup de tulnicărese a vegheat la mormântul lui Iancu. Tulnicele lor au amuțit în acest an. Se pare că nu au fost incluse în programul organizatorilor. Militari aliniați, fanfară și preoți. Oameni în costume tradiționale și o mulțime de drapele tricolor.

Frumoși și sobri, membrii Asociației NEAMUNIT s-au recules la mormântul Crăișorului, după ce s-a încheiat ceremonia oficială. Păreau triști, dar nu resemnați. Mulțimea strânsă în fața bisericii s-a risipit, pentru a le face loc. A fost al treilea an în care acești tineri, în costume românești autentice, au parcurs, la pas, Drumul lui Iancu, de la Vidra la Țebea.

Este al treilea an în care mergem pe Drumul Iancului, este drumul pe care chiar mergea Avram Iancu de la Vidra la Bulzeștii de Sus, Baia de Criș și venea la Țebea. Alături de Aureliu Surulescu am și marcat tot Drumul Iancului cu tăblițe din doi în doi kilometri, iar în Dealul Crișului am pus o troiță și un tricolor. Drumul Iancului nu este doar o drumeție peste munte. Este o călătorie spre România din noi, unde ar trebui să ne găsim fiecare partea de bine și să lăsăm urma de bine, pe unde trecem”, a spus Daniel Stanc.

 

Cum spunea Daniel foarte bine, am marcat drumul, dar nu l-am marcat doar cu tăblițe, l-am marcat cu pasul. L-am marcat cu sudoare și l-am marcat cu speranța că românii vor prinde din nou drumul acela, să vină la Țebea. Și, cum spunea foarte bine un preot, toată România să fie o Țebea. Pentru că, ceea ce nu înțelege lumea și ar face bine să înțeleagă la un moment dat, Avram Iancu e o stare de spirit. Se spune că s-au împlinit 150 de ani de la moartea sa, dar nu e adevărat. Nu e adevărat, Avram Iancu nu a murit! Și, după cum vedeți, duhul lui Iancu ne cheamă aici. Avram Iancu a intrat în nemurire prin noi, în primul rând, și prin generațiile care vin. Cu privire la ceea ce s-a întâmplat aici, țin să menționez că parastasul Eroului Avram Iancu a fost ieri (n.r. 10 septembrie), nu azi (11 septembrie). Astăzi a fost parastasul unei clase politice corupte, care de 32 de ani, înțelege să-l sărbătorească pe Avram Iancu cu mici, cu bere, cu huiduieli, cu țipete cu urlete și așa mai departe. Nu cred că este în duhul lui Iancu, degeaba cântă «Trăiască duhul lui Iancu». Ar face bine să înțeleagă că puțină smerenie nu le strică”, a declarat Aureliu Surulescu, de la Asociația NEAMUNIT, dar și președinte fondator al Ligii pentru Deșteptarea Românilor.

Vine în fiecare an și stă în același loc, în picioare, lângă gardul cimitirului. Un munte de om, cu privirea ațintită spre cer. Este o apariție, cum ne place să spunem. În acest an, a avut nevoie de ajutorul medicilor, chiar acolo, la poalele cimitirului. Am aflat că medicii din Brad l-au repus pe picioare, ca să poată face cale întoarsă în comuna Cristian, din județul Brașov.

Din județul Neamț până la Țebea e cale lungă și obositoare, dar nu pentru Toader Bordei. Sub „povara” simbolurilor naționale își făcea loc prin mulțimea din fața bisericii. În 2018, la Centenar, și-a permis o „extravaganță”. S-a împrumutat la bănci, pentru a putea veni la Alba Iulia. Banii de la bancă i-a cheltuit și pentru a transporta cu el un măgăruș. Are planuri mari, inclusiv de schimbare a Constituției, ceea ce ar duce la o reașezare a situației politice din România, susține cu blândețe Toader Bordei.

„Am venit din județul Neamț, comuna Ștefan cel Mare. În 2018, cu prietenul meu măgăruș, pe care-l cheamă Ghiocel, am fost la aniversarea de 100 de ani, de la Marea Unire. La anul, dacă om fi sănătoși și nu vor fi probleme la graniță, o să venim și cu măgărușul și cu mai mulți oameni să sărbătorim Marea Unire”, a promis Toader Bordei.

Spectacolul folcloric moderat de Iuliana Tudor a strâns mii de oameni în fața scenei. Cap de afiș – Nicolae Furdui Iancu, un fidel al Serbărilor de la Țebea și un artist care a venit la mormântul Crăișorului și în anii de pandemie, când concertele erau interzise. Sava Negrean Brudașcu, Veta Biriș, Gheorghe Roșoga, Vasilica Dinu, Floarea Calotă, Matilda Pascal Cojocărița  sunt doar câțiva dintre interpreții care le-au cântat oamenilor veniți la Țebea.

Natalia Bumbac

P.S.

Toate ca toate, însă, un lucru este cert. Avem un premier gurmand, care apreciază mult produsele din zona Apusenilor. Asta s-a servit la corturile partidelor, instalate în câmpul de lângă cimitir. Premierul Nicolae Ciucă a fost așteptat la cortul PNL și la cel al lui Falcă, din Arad. În ambele locuri a servit cu poftă din bucatele consistente. O fi avut o viață austeră la popotă. Cine știe…

 

Vânzarea termocentralei este îmbâcsită în secretomanie. Avem un cumpărător, înregistrat în Insulele Cayman, care vine din Amman şi un fost director SRI „transferat” din SUA la Amman, ca ambasador în Regatul Haşemit al Iordaniei. Avem promisiunea unor arabi că vor face cea mai mare investiţie în România ultimilor 50 de ani şi un proiect românesc aruncat la gunoi fără nicio explicaţie.

Termocentrala Mintia trebuia să producă energie electrică pe gaz printr-o firmă românească de stat. Afacerea a fost aprobată de Guvern şi Romgaz cheltuise până în vara anului 2019, peste 600.000 de lei pentru întocmirea studiilor de fezabilitate. Valoarea investiției Romgaz era de circa 300 milioane euro, din surse proprii, iar termenul de punere în funcţiune a centralei a fost stabilit pentru trimestrul patru al anului 2023. Proiectul Romgaz a fost dosit fără explicaţii, iar afacerea a fost vândută unor investitori arabi contra sumei de 91 milioane de euro. Firma cu sediul central la Amman promite că va injecta în Sistemul Energetic Naţional  curent produs cu gaze naturale cumpărate de la Romgaz. Pentru amatorii de speculaţii mai putem adăuga că Romgazul a fost ejectat din afacere cam în aceeaşi perioadă în care preşedintele Klaus Iohannis emitea un decret privind acreditarea domnului George Cristian Maior (ambasador in SUA şi fost şef SRI, n.red.) în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Haşemit al Iordaniei, cu reședința la Amman.

Mintia trebuia să rămână „în priză”

La finalul anului 2018, Romgaz – cel mai mare producător de gaze naturale din România, companie deţinută de statul român, a comandat în sistemul electronic de achiziţii publice studiul de fezabilitate pentru construirea unei centrale electrice pe gaze, în ciclu combinat, cu o putere instalată de 400-500 MW. În februarie 2019, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) SA Bucureşti a încasat de la Romgaz suma de 693.000 lei pentru realizarea studiului. Valoarea investiției Romgaz era de circa 300 milioane euro, bani pe care compania se angaja să-i achite din surse proprii.

„Studiul de fezabilitate pentru construcția unei noi unități de producție a energiei electrice pe gaze la Mintia, Hunedoara, a fost aprobat în Guvern, iar ANAF și-a dat acceptul pentru ca terenul necesar construcției să fie scos de sub sechestru (din pricina datoriilor societății Termocentrala Mintia, în insolvență), ceea ce înseamnă că proiectul este deja demarat, au spus surse guvernamentale, pentru Cotidianul („E oficial: România va avea o nouă centrală pe gaze”, 12 august 2019). Lucrările la Centrala de la Mintia urmau să înceapă în primele luni ale anului 2020 şi părea o afacere de succes pentru că „Romgaz are gaze, fiind cel mai mare producător local, iar folosirea acestei resurse crește valoarea adăugată a materiei prime de 2 ori”.  

Centrală de importanţă strategică

Proiectul Romgaz era conceput să asigure continuitatea în funcţionare a Centralei de la Mintia, care avea mari dificultăţi în a produce curent pe cărbune. Amplasamentul Centralei este de o importanţă strategică în cadrul Sistemului Energetic Naţional. În ultimii ani, producția de energie electrică a Termocentralei a fost susţinută prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică: „Nefuncţionarea grupurilor aparţinând CEH (Mintia – n.r.) ar conduce la creşterea transferului de putere dinspre zona de sud a ţării către zona centrală şi mai departe către nordul şi vestul SEN, influenţând în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria şi, în această situaţie, participarea României la piaţa cuplată pentru capacităţile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, în sensul în care valorile capacităţilor de transfer ale României în direcţia export vor scădea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere şi mai accentuată a capacităţii actuale de schimb transfrontalier“, se arată în Nota de Fundamentare – OUG nr.26/04.04.2018 care decidea achiziţia de servicii de sistem de către Transelectrica de la CEH.

„Au fost plăcut surprinși” că ministrul a pus Mintia pe butuci

Proiectul Romgaz pentru Mintia a fost prins şi în Programul de Guvernare 2021 – 2024, asumat de actuala coaliție PNL-PSD-UDMR, dar a fost îngropat fără nicio explicaţie în 2020. Pe de altă parte, la începutul anului 2021 a apărut pe piaţă parteneriatul dintre Romgaz şi GSP Power pentru realizarea unor centrale electrice pe gaz. Romgaz nu a mai investit la Mintia, dar GSP Power, companie înfiinţată în 2020 și controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, și-ar fi manifestat intenția să cumpere termocentrala de lângă Deva.

În februarie 2021, termocentrala a fost oprită şi ulterior a intrat oficial în conservare, conform Adresei Ministerului Energiei nr. 12155/28.04.2021. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, raporta cu mândrie la Bruxelles că a pus Mintia pe butuci. „Sunt foarte bine informați, aveau o listă cu toate capacitățile de producție. Au fost plăcut surprinși când le-am spus că termocentrala de Mintia (parte a CE Hunedoara) e închisă de circa 4 luni pentru că nu mai are autorizație de mediu. Am discutat problema punctuală cu decarbonarea, le-am spus că avem deja un acord de phase-out (renunțare – n.red.) la producția de huilă cu sindicatele de la Hunedoara, că suntem în planul de restructurare la CE Oltenia și că, în funcție de cum avansează, ne-am luat angajamentul ca România să înlocuiască cărbunele, dar avem nevoie de gaz natural” (20 iulie 2021, Romania TV). Tot atunci, ministrul a decis să scoată proiectele Romgaz – GSP Power din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis de România la Bruxelles, „în locul finanțării directe a acestor proiecte punctuale urmând să fie organizată o selecție competitivă de proiecte”. Acestea sunt împrejurările în care a apărut cumpărătorul strategic al termocentralei de la Mintia, o companie cu sediul central în Amman şi înregistrat în Insulele Cayman.  

Marcel Bot

(articol publicat şi în Cotidianul Vezi )

 

Pentru  început am întâlnit-o în timbrele delicate din clasoarele filatelice ale tatei. Erau prețioase pentru el, dar puțin valoroase și trecute la categoria uzuale. Le ținea ferite de privitori. Un singur timbru avea valoare și era ținut la loc de cinste. Regina era, chiar și în  filatelia de atunci, un reprezentant al lumii burghezo-moșierești-capitaliste. Apărea maiestuoasă, în diferite culori, o femeie frumoasă și distinsă care impunea respect. Și ce mult îmi doream o regină neștampilată. Nu a fost să fie!

Mai târziu, prin 1966, am ascultat, la radio, în direct, o transmisiune de la Campionatul mondial de fotbal, în care se relata că Regina i-a înmânat cupa „Jules Rimet” lui Boby Moore, căpitanul care adusese cu echipa Angliei titlul de campioană. Boby Moore era idolul meu în fotbal și copil fiind mă gândeam la ce șansă a avut regina să poată da mâna cu căpitanul Angliei. Pe el și pe Boby Charlton, campioni mondiali, îi țineam ascunși, lipiți pe fețele interioare ale unei uși de dulap vechi și îi priveam ca pe niște moaște.

Apoi, tata m-a dus la Winetou, filmul care într-un târziu, împiedicat de revoluția culturală a lui Ceaușescu, a apărut și pe ecranele din România. Cel mai mare supliciu era când, așteptând cu sufletul la gură împușcăturile și chiotele indienilor, trebuia să privim jurnalul de actualități. Atunci l-am văzut pe Ceaușescu într-o caleașcă, alături de Regină, plimbându-se prin Londra și mi-am spus în gând,  mușcându-mi limba, că asocierea asta, din spatele cailor era tare nepotrivită.

După un timp, au început să circule veștile mai ușor. O revedeam pe Regină ca pe o cunoștință și o  admiram uimit de tradiționalismul monarhic impecabil pe care aceasta îl afișa. Apărea mai des în ziarele și revistele care veneau de dincolo. Cancanurile, bârfele ce umpleau tabloidele, scandalurile care se țineau lanț de regină parcă o îndepărtau tot mai mult de frumusețea de pe timbrele de altă dată.

Mai palid întruchipată de Claire Foy, dar memorabil și strălucit de către Olivia Colman, o regăsesc pe Regina Elisabeta într-un film serial „The Crown” și îmi petrec 40 de ore privind cum realizatorii filmului pătrund, cu încălțările pline de noroi, pe covoarele din Buckingham Palace, și prin fabuloasa și tumultoasa viață a „Reginei recordurilor”.  În serialul biografic condimentat cu ficțiunea de rigoare o descopăr pe regină, inteligentă, mamă, pedantă, ironică, perseverentă, elegantă, sensibilă, politicoasă, tradiționalistă perfectă, cinică, sufletistă, soție răbdătoare și toate astea la un loc.

Apoi văd cu tristețe cum moartea o înconjoară încet. Sora, mama, soțul, rude, mai mult sau mai puțin îndepărtate,  pleacă pe rând din preajmă și o aduc pe regină tot mai firavă și mai gârbovită, dar plină de demnitate. Ca o lecție de demnitate chiar. Doar câteva zile au despărțit investirea, printr-o strângere de mână, a noului prim ministru, de moartea care își fâlfâia aripile negre deasupra castelului Balmoral. Era suferindă dar zâmbitoare. Era epuizată dar aceeași demnitate i se citea pe față.

Acum a plecat, tot așa cum a trăit, un monarh, un model, un om adevărat. Păcat.

Vladimir Brilinsky