Zilele trecute paznicul cetății a sesizat că panoul explicativ de la intrarea în cetate a fost vandalizat. Imaginile sunt terifiante. Oricine a văzut distrugeri asupra monumentelor fiind obișnuit cu astfel de barbarii, se îngrozește la modul bestial în care a fost mutilat panoul.
Ansamblul fortificat al cetăților dacice, înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO, cuprinde – pe lângă locațiile din județul Hunedoara, Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Fețele Albe, Bănița și Sarmizegetusa Regia – și cetatea Căpâlna din județul Alba.
Așezată la circa 19 km sud de orașul Sebeș, pe Valea Sebeșului, cetatea Căpâlna apăra în antichitate, strategic, flancul estic al Sarmizegetusei Regia, aflată la circa 40 km vest. Cu toate că cetatea este parte integrantă a monumentului UNESCO ce reunește cetățile amintite, până la această oră nu s-a găsit nicio modalitate de administrare coerentă a întregului sistem defensiv fortificat. Câteva palide încercări de dialog dintre consiliile județene Alba și Hunedoara nu au înregistrat niciun progres, iar haotica lege refuzată la promulgare de către Președintele României, adâncește și mai mult incertitudinea unei reuniri a monumentului sub o administrare asemănătoare și coerentă. Într-o stare de degradare evidentă cu ziduri prăbușite și ciuruită de căutătorii de comori, cetatea Căpâlna este a nimănui, cu toate că un paznic angajat de Muzeul Unirii din Alba Iulia ar trebui să fie acolo permanent.
Ca într-un ritual de exorcizare și răstignire, artefacte, probabil de origine antică, au fost tăiate cu flexul, găurite și fixate pe panou cu holzșuruburi. Și ca mesajul mistico-satanic să fie complet toată opera a fost stropită cu o vopsea roșie înlocuitoare de sângele unei bănuite răzbunări.
Directorul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, dr. Gabriel Rustoiu, nu are cuvinte pentru a comenta așa ceva. „Este ceva inimaginabil la cât de departe poate merge imaginația unuia persoane care vrea să facă rău. Pur și simplu nu am cuvinte și nu înțeleg mobilul unei asemenea nemernicii. Piesele au fost tăiate cu flexul și nu mai prezintă nicio valoare. Le putem arunca la fier vechi. Poți să protestezi împotriva a ceva anume, dar nu te răzbuni în halul ăsta pe niște obiecte de patrimoniu”, ne/a declarat directorul Rustoiu.
Conducerea muzeului a depus o plângere la poliție unde s-a deschis un dosar penal pentru distrugere și profanare.
Se pare că la Alba Iulia a devenit o modă ostentativă a unor indivizi gata oricând să distrugă obiecte de patrimoniu. Cu doi ani în urmă o postare pe Youtube prezenta detaliile unui flex care tăia unelte antice care apoi erau aruncate într-un râu. Se voia acel demers un protest împotriva legislației prea stricte în ceea ce privește deținerea și folosirea detectoarelor. Despre deosebirea dintre detectorismul ca sport și hobby, braconajul arheologic și minți rătăcite, într-un material viitor.
